STUDIU EY: "64% dintre multinaţionale se aşteaptă să treacă printr-un control de preţuri de transfer"

64% dintre multinaţionalele care operează în România se aşteaptă să treacă printr-un control de preţuri de transfer în următorii doi ani, potrivit unui studiu EY. Având în vedere că, în 2017, marii contribuabili au obligativitatea de a avea pregătit dosarul preţurilor de transfer pentru 2016 până la depunerea declaraţiei anuale de impozit pe profit, rămâne de văzut câţi dintre aceştia vor fi supuşi verificărilor în domeniul preţurilor de transfer din partea ANAF în 2017, mai precizează EY.

"Ne aşteptăm la o intensificare a controalelor în acest domeniu şi nu doar pentru marii contribuabili", a adăugat Adrian Rus, partener, liderul Diviziei de preţuri de transfer a EY.

Andra Caşu, director, Impozite directe, EY România, a mai spus: "Din punct de vedere al organizării ANAF, se iau angajamentele de a se consolida preţul în pieţele de transfer şi pe de altă parte, să se înfiinţeze o direcţie în cadrul ANAF care să se focuseze pe companii care au pierderi în ultimii trei ani, pe societăţi care folosesc împrumuturi acordate de către acţionari, ca un aspect de continuitate, pe companii care au o cifră de afaceri bună. Acest lucru arată un nou trend de focus asupra a ceea ce înseamnă companii susceptibile de evaziune".

O altă schimbare semnificativă se referă la reducerea termenelor de prezentare a dosarelor de preţuri de transfer, în contextul în care întocmirea unui asemenea dosar a devenit un exerciţiu mai complex, ţinând cont de modificările efectuate pentru alinierea cu Planul de Acţiune OCDE privind Erodarea Bazei Impozabile şi Transferul Profiturilor.

Ionuţ Mişa, directorul general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, a anunţat, în toamna anului trecut, că aproape un miliard de euro au fost scoşi din România în ultimii cinci ani, prin preţurile de transfer. Domnia sa a spus: "Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului şi comerţului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei. Doar 5 companii, gândiţi-vă ce înseamnă la nivel naţional. Direcţia generală a marilor contribuabili are astăzi 1.500 de companii în portofoliu. Sumele sunt mari, foarte mari. Un studiu pe care l-am realizat la începutul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii ne dusese la concluzia că aproape 1 miliard de euro în ultimii 5 ani au fost scoşi din România. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România şi ar putea aduce beneficii majore românilor".

Potrivit acestuia, o companie din domeniul tutunului a achiziţionat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o ţară membră la un preţ foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică. "În România plătea aproape nimic, iar în ţara respectivă se duceau toate profiturile. Am reuşit să identificăm acest tip de tranzacţii şi am reuşit să realizăm ajustări de 12,3 milioane lei", a precizat oficialul ANAF, citat de Agerpres.

El explicat, în context, cum sunt scoşi din ţară banii realizaţi de retaileri: "În retail se importă produse cu valoare adăugată din afara ţării şi se vând în România. Companiile spun că au creat locuri de muncă multe, «datorită nouă aveţi atâtea locuri de muncă», dar uită să precizeze un aspect foarte important. Aceste locuri de muncă sunt prost plătite. Ar trebui să ne uităm la faptul că aceste companii importă bunurile din afară la o valoare mică, le vând ulterior în România, iar numai pe diferenţa de preţ se aplică impozitul pe profit. În România rămân puţini bani. Practic locurile de muncă în ţările în care s-au produs acele bunuri sunt bine plătite, au plus valoare în ţara respectivă şi mai puţin în România. Asta este una dintre cele mai utilizate metode".

De asemenea, reprezentantul Fiscului a mai spus că sunt companii care au o reţea globală şi importă diferite bunuri şi servicii din celelalte ţări la o valoare foarte mare pe care le vând în România.

"Sunt companii din domeniul auto care au rata profitului 2% an de an. Este foarte greu să realizezi o rată a profitului constantă. Este o ciclicitate economică, există un mediu de business. Ca să poţi să obţii an de an 2% este o consultanţă foarte bună, beneficiază de experienţă foarte bună în această zonă, au tehnici foarte bune pe care le utilizează", conform şefului Direcţiei de Mari Contribuabili.

El a precizat că Direcţia de Mari Contribuabili colectează aproape 50% din veniturile la buget şi administrează toate companiile mari, cu cifre mari şi volume mari.

Un grup de deputaţi liberali au depus, la finalul anului trecut, un proiect de lege care urmăreşte garantarea plăţii impozitelor la bugetul nostru de stat, de către multinaţionalele care fac profit la noi. Astfel, iniţiativa legislativă prevede împiedicarea transferului profitului obţinut în România către zone fiscale mai favorabile. Expunerea de motive precizează, printre altele: "Propunerea legislativă îşi doreşte să garanteze faptul că impozitele sunt plătite acolo unde sunt generate profiturile şi unde este creată valoarea. (...) Prezenta lege va proteja mediul de afaceri din România de eventuale politici fiscale destabilizatoare care ar putea să apară în cadrul pieţei interne. Momentan, în mediul de afaceri din România există un dezechilibru care afectează competitivitatea şi dezvoltarea pieţei interne. În timp ce unii întreprinzători plătesc 16% impozit pe profit, unele companii cu activitate în mai multe state îşi trimit profitul, înregistrat în România, în state terţe din această lume, inclusiv prin intermediul offshore-urilor. Întâlnim de multe ori companii care activează în România şi care ajung la profit zero, tocmai ca să evite să plătească taxe şi impozite în România".

Iniţiatorii estimează că statul român poate câştiga de până la patru ori mai mulţi bani dacă va încasa impozitul pe profit al companiilor cu activităţi în mai multe state şi care obţin profituri în ţara noastră. Aceştia apreciază că legea nu reprezintă un impediment pentru investitorii străini de la noi, ci va stabili un echilibru în mediul de afaceri.

Proiectul transpune Directiva UE 2016/1164, adoptată de Consiliul UE în 12 iulie. Actul legislativ european urmăreşte ca multinaţionalele care activează în statele membre UE să nu mai poată ocoli impozitarea profiturilor realizate în ţările unde-şi derulează afacerile. Această directivă subliniază că, "în efortul de a-şi reduce obligaţiile fiscale globale, grupurile de societăţi au recurs din ce în ce mai mult la erodarea bazei impozabile şi la transferul profiturilor (BEPS)".