STUDIU MAZARS:  Cum a afectat pandemia nivelul pierderilor de credit aşteptate ale băncilor europene

Mazars, firma internaţională de audit şi consultanţă în afaceri, a publicat cea de-a cincea ediţie a studiului "Raportarea financiară a băncilor europene 2022", care se concentrează pe nivelurile pierderilor de credit aşteptate (ECL) ale băncilor europene în primul semestru al anului 2022, conform unui comunicat remis redacţiei. Studiul se bazează pe o analiză a informaţiilor publicate în rapoartele intermediare pe anul 2022 a 26 de bănci din 11 ţări europene, inclusiv Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Spania.

Potrivit sursei citate, studiul arată că, în cursul primului semestru din 2022, s-a înregistrat o scădere a numărului de cazuri de neîndeplinire a obligaţiilor de plată la băncile europene analizate, în principal ca urmare a sprijinului acordat de guvernele respective pe durata pandemiei de COVID-19. Analiza arată, de asemenea, că au apărut noi preocupări, deoarece războiul din Ucraina continuă să genereze tulburări geopolitice şi o criză energetică, sporind presiunile asupra băncilor în condiţiile economice tot mai dificile. Acest lucru pare să aibă un impact pe termen lung asupra pieţelor globale.

Studiul este conceput pentru a servi drept instrument practic de analiză comparativă, ajutând instituţiile de credit să compare impactul climatului macroeconomic asupra activităţilor lor cu cele ale altor instituţii similare.

Principalele constatări în S1 2022, comparativ cu anul 2021:

• O rată medie de acoperire a împrumuturilor care a scăzut faţă de anul 2021 (1,42% în S1 2022 faţă de 1,54% în anul 2021), explicată de o rată de acoperire mai mică pentru creditele din categoria 3 (risc de credit semnificativ) şi categoria 2 (risc de credit crescut);

• O scădere relativă globală a ponderii expunerilor din categoria 3 (expuneri cu risc de credit semnificativ) şi provizioanelor pentru credite începând cu anul 2021;

• Tendinţe geografice vizibile în ceea ce priveşte modificările provizioanelor ECL şi ajustările post-model, ponderările scenariilor macroeconomice şi informaţiile prospective în comparaţie cu anul 2021;

• Impact direct limitat al războiului din Ucraina, dar incertitudini economice care influenţează ajustările post-model în S1 2022.

Raportul acoperă o serie de subiecte importante, precum:

• Impactul cheltuielilor cu provizioanele din S1 2022 asupra rezultatelor şi evoluţia soldului provizioanelor;

• Evoluţia ratelor de acoperire cu provizioane şi alocarea între categorii de depreciere;

• Evaluarea unora dintre informaţiile prospective cuprinse în rapoartele interimare ale băncilor şi studierea modului în care băncile se pregătesc pentru efectele financiare emergente ale războiului în desfăşurare din Ucraina.

Impactul războiului în desfăşurare din Ucraina asupra provizioanelor în S1 2022:

• Băncile analizate în studiu au prezentat diferite informaţii cantitative privind expunerile din credite, cum ar fi expunerile bilanţiere şi extrabilanţiere sau procentajul din totalul portofoliului,impactul rezultat din operaţiunile legate de filialele din Rusia sau Ucraina (de exemplu, pierderea controlului sau cesiunea filialei).

• În ciuda unei baze de comparaţie diferite, nicio bancă nu a dezvăluit consecinţe directe semnificative care să rezulte din războiul din Ucraina.

Impactul războiului din Ucraina se reflectă în trei moduri diferite în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la ECL:

• Transferuri ale expunerilor cu contrapărţile ruseşti şi ucrainene în categoria 2 (risc de credit ridicat) sau categoria 3 (risc de credit semnificativ);

Actualizare a scenariilor macroeconomice;

• Impactul în cheltuiala cu pierderile aşteptate de credit prin ajustări specifice.

Perspectiva României cu privire la modul în care pierderile de credit aşteptate (ECL) ale băncilor locale au fost afectate de dificultăţile macroeconomice şi de crizele globale în desfăşurare.

"Studiul global pune în lumină impactul incertitudinilor macroeconomice persistente asupra performanţelor băncilor. La nivel local, pe baza unui eşantion cuprinzând cele mai mari 10 bănci din România (în funcţie de valoarea activelor totale consolidate la dec-2021), am analizat evoluţia soldului provizioanelor pentru pierderi de credit aşteptate , a ratei de acoperire a pierderilor de credit aşteptate şi a alocării acestora între categorii pentru creditele şi avansurile acordate clienţilor, în perioada 2019 - S1 2022 . Concluziile noastre trebuie văzute ca o indicaţie a unor tendinţe specifice, şi sperăm să ajute băncile să navigheze printre provocările economice şi de reglementare actuale.", a menţionat Răzvan Butucaru, Partener, Financial Services & Advisory Leader, Mazars România.

În general, atunci când analizăm rata de acoperire a pierderilor de credit aşteptate, în urma şocului pandemic, observăm o creştere a medianei, de la anul 2019 (4,4%) la anul 2020 (5%) de 0,6 p.b., rata stabilizându-se la aproximativ 5% la anul 2020 şi anul 2021 pentru cele mai mari 10 bănci din România. Deşi datele pentru semestrul I 2022 sunt destul de limitate (doar patru bănci din eşantionul nostru au furnizat astfel de date intermediare pentru prima jumătate a anului 2022), se poate identifica o tendinţă de creştere a ratei de acoperire a creditelor cu provizioane ECL până la o valoare mediană de 5,5%, subliniază sursa citată.

În ceea ce priveşte alocarea creditelor brute şi a avansurilor acordate clienţilor pe Categorii, analiza noastră arată o creştere susţinută cu aproximativ 6 p.b. a ponderii expunerilor din Categoria 2 (risc de credit crescut) de la anul 2019 (12%) la anul 2020 (18%) şi anul 2021 (17,4%). Această creştere este compensată de o scădere a expunerilor din Categoria 1 şi de un nivel constant al împrumuturilor şi avansurilor acordate clienţilor din Categoria 3 (risc de credit semnificativ).

În ceea ce priveşte soldul provizioanelor pentru pierderi de credit aşteptate, cele aferente expunerilor clasificate în categoria 2 cresc cu aproximativ 10 p.b., ajungând în anul 2020 şi anul 2021 la 28% şi, respectiv, 29%. Cele din Categoria 1 înregistrează o uşoară creştere de aproximativ 2 p.b. în perioada analizată, în timp ce cele din Categoria 3 scad cu aproximativ 9 p.b. de la YE 2019 (62%) la YE 2021 (53%).

"Având în vedere instabilitatea fără precedent din 2022, presiunile inflaţioniste şi războiul din Ucraina, va fi, fără îndoială, interesant de urmărit evoluţia cuantificării riscului de credit de către bănci.", a menţionat Ovidiu Otto Strasszer, Senior Manager, Financial Advisory, IFRS desk, Mazars România, se menţionează în comunicat.