STUDIU Modele pentru minori: rude, profesori, personaje imaginare

Modelele copiilor sunt diferite de cele ale adulţilor, iar criteriile după care fac o alegere sunt cu totul altele. Faptul că o parte dintre aceste sunt din afara locuinţei reprezintă un semnal. Părinţii, profesorii şi personajele animate sunt în cea mai mare măsură surse de inspiraţie pentru copii de a fi buni cu ceilalţi, arată rezultatele unui studiu realizat pentru Cartoon Network. Cea de-a şasea ediţie a campaniei anti-intimidare "Clubul Prieteniei - Fii prietenos, nu răutăcios!", gândită de Cartoon Network şi Asociaţia Telefonul Copilului, este în desfăşurare şi prezintă factorii care stimulează comportamentul de bunăvoinţă, bunătate şi prietenie la copii.

Copiii din ţara noastră consideră părinţii, profesorii şi personajele animate ca fiind principalele modele care îi inspiră să fie buni cu ceilalţi. Potrivit unei cercetări realizate de WarnerMedia şi Quantilope pentru Cartoon Network în octombrie 2020, copiii din consideră că i-ar ajuta să fie mai buni dacă ar vedea un comportament similar la părinţi şi dacă aceştia ar încuraja bunătatea.

Membrii familiei sunt cele mai importante modele de inspiraţie (77%) ale copiilor pentru o atitudine binevoitoare şi prietenoasă faţă de ceilalţi, fiind urmaţi de profesori (37%) şi de personajele animate de la televizor (33%). Studiul a fost făcut în Cehia, Germania, Ungaria, Polonia şi Româ­nia, pe un eşantion de 4.027 de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani. Într-un alt studiu, realizat de Opinion matters pentru Cartoon Network (octombrie - noiembrie 2019), copiii din ţara noastră consideră că joaca împreună cu alţii reprezintă cel mai frecvent act de bunătate pe care îl fac (70%), urmat de invitarea cuiva la petrecerea de ziua de naştere (60%), împărţirea mâncării (59%) şi îmbrăţişarea ori împărţirea jucăriilor cu alţi copii (fiecare cu 59%). Studiul mai relevă faptul că este mai probabil pentru copii să fie buni cu părinţii (66%) şi prietenii (51%), bunicii (46%) şi fraţii (40%). Dacă în anii precedenţi, hărţuirea ocupa predomina (circa 80%) în grădiniţe şi şcoli, contextul epidemiologic actual a generat modificări.

Ca urmare a pandemiei, cursurile şcolare au suferit modificări structurale, iar tot mai multe cazuri de bullying au avut loc în spaţiul public şi online. În urma situaţiilor înregistrate de Asociaţia Telefonul Copilului, bullying-ul afectează copiii în continuare, indiferent dacă acesta este prezent ca amintire (de exemplu: dacă a avut loc înainte de închiderea unităţilor de învăţământ), ca o realitate actuală, respectiv ca un eveniment/ comportament pe care aceştia îl anticipează a se des­făşura odată cu redeschiderea unităţilor de învăţământ. Formele abuzului sesizate au fost: insulte, jigniri, porecle (41,6%), loviri, îmbrânciri (36,1%), respectiv intimidare, denigrare, insulte cu privire la relaţii şi statutul social (19,4%). În continuare cea mai afectată categorie de vârstă este 13 - 15 ani, urmată de categoria 10 - 12 ani. Proiectul derulat de Cartoon Network împreună cu Asociaţia Telefonul Copilului are ca scop sensibilizarea, prevenirea şi identificarea cazurilor de agresiune - violenţă fizică sau verbală, abuz emoţional, hărţuire şi excludere - ale căror victime au nevoie de ajutor specializat şi care pot beneficia de consiliere oferită de psihologi şi asistenţi sociali. Telefonul Copilului oferă asistenţă specializată şi îndrumare pentru copiii afectaţi de bullying (hărţuire), pentru familiile lor, precum şi martorilor care asistă la agresiunile de tip bullying şi simt nevoia să ajute.