Aproximativ 52% dintre cetăţeni declară că s-au implicat în acţiuni de susţinere şi întrajutorare a refugiaţilor ucraineni, iar 61% spun că intenţionează să se implice, arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research, conform unui comunicat remis redacţiei.
Potrivit sursei citate, Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, în care au fost atacate mai multe oraşe importante, iar sute de mii de cetăţeni ai Ucrainei au trecut graniţele în ţările vecine, în special în Republica Moldova, România şi Polonia, folosindu-le ca ţări de tranzit către ţările din vestul Europei.
În contextul evenimentelor actuale din Ucraina, Reveal Marketing Research a derulat un studiu pentru a afla percepţia cetăţenilor cu privire la realitatea actuală, dar şi dacă s-au implicat sau intenţionează să se implice în acţiuni de întrajutorare.
Conform studiului, opt din zece respondenţi declară că au realizat acţiuni caritabile în ultimul an, în particular tinerii şi persoanele cu venit mediu şi mare. Când vine vorba despre modul în care s-au implicat, peste jumătate (55%) au declarat că au ajutat prin donarea de haine, produse sanitare, alimente neperisabile şi alte produse esenţiale, iar 43% au ajutat prin completarea formularului de redirecţionare a 3.5% din impozitul pe venit.
Ajutorul românilor s-a îndreptat şi către donarea de bani pentru cauze umanitare (38%) şi ajutorarea persoanelor defavorizate din comunitate (31%). Pe ultimele locuri se află voluntariatul în cadrul unui ONG (13%) şi activismul politic/social (8%). Bugetul anual alocat de către persoanele care aleg să doneze bani este de 453 de lei. Bugetul alocat este ridicat în rândul persoanele active cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani dar şi în rândul persoanele cu venituri mari.
Alimentele (72%), serviciile de cazare (70%) şi asistenţa medicală (55%) sunt categoriile de asistenţă considerate a fi cele mai importante pentru refugiaţii din Ucraina. În mai mare măsură persoanele peste 55 de ani consideră ca aceste tipuri de asistenţă sunt importante. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani consideră într-o măsură semnificativ mai mare că persoanele refugiate au nevoie de servicii de traducere (35%), comparativ cu total eşantion (18%).
În plus, doar 13% dintre respondenţi consideră că refugiaţii din Ucraina au nevoie de asistenţă financiară, într-o măsură mai ridicată persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani.
81% dintre persoanele intervievate consideră că Romania a fost proactivă în ajutorul acordat refugiaţilor din Ucraina iar 74% consideră că ţările vecine Ucrainei au oferit ajutorul necesar acestora. De altfel, un procent de 55% dintre respondenţi consideră că ţările vecine României ne-ar ajuta într-un context similar.
6 din 10 români spun că şi-ar oferi locuinţa pentru cazarea refugiaţilor dacă ar avea spaţiul necesar, iar 57% declară că ar fi dispuşi să îşi ofere timpul în mod voluntar pentru a ajuta situaţia refugiaţilor din Ucraina.
Persoanele cu vârste peste 55 de ani declară într-o măsura mai mică ca au simtit o presiune socială pentru a ajuta situatia refugiatilor din Ucraina.
Persoanele între 45 şi 55 de ani declară într-o măsură semnificativ mai mare faptul că România a fost proactivă în ceea ce priveşte ajutorul oferit refugiaţilor din Ucraina. Persoanele între 35 şi 44 de ani ar fi dispuşi într-o măsură semnificativ mai mare să îşi ofere timpul în mod voluntar pentru a ajuta în situaţia refugiatţilor din Ucraina. Aceeaşi categorie de respondenţi consideră că ţările vecine României ne-ar oferi suportul într-un context similar.
De la începutul războiului în Ucraina, sectorul non-guvernamental s-a implicat în sprijinirea refugiaţilor din Ucraina. Multe din ONG-uri au pornit noi campanii sau au modificat programele pe care le aveau în derulare, pentru a putea susţine în acest nou context.
Întrebaţi fiind dacă au auzit de ONG-uri care în prezent desfăşoară o serie de acţiuni pentru sprijinirea refugiaţilor ucrainieni, 80% dintre respondenţii studiului declară că au auzit de astfel de ONG-uri dintre care, în topul celor menţionate se numără Crucea Roşie, Unicef şi Salvaţi Copiii.
"Este admirabil cât de repede s-au mobilizat românii, asociaţiile şi organizaţiile de la declanşarea războiului din Ucraina pentru a veni în ajutorul familiilor din Ucraina, prin furnizarea de alimente, asigurarea serviciilor de transport, cazare şi traducere. Este în egală măsură meritul tuturor românilor, ONG-urilor şi Bisericii Ortodoxe Române care se implică în calitate de voluntari în oraşele din apropierea punctelor de trecere a frontierei", a declarat Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research.