STUDIU ROMANIAN BUSINESS LEADERS: Lipsa de capital, barieră în calea internaţionalizării pentru 41% dintre antreprenori

Aproape jumătate (41%) dintre antreprenorii ro­mâni care sunt în proces de internaţionalizare sau care vor să îşi internaţionalizeze afacerile în viitorul apropiat consideră că lipsa de capital reprezintă o barieră în calea atingerii acestui scop, în timp ce doar 29% dintre cei care au reuşit, deja, să îşi internaţionalizeze afacerile au această părere, arată studiul Start-Up Bridge despre internaţionalizare.

Claudiu Vrînceanu, unul dintre iniţiatorii proiectului Start-Up Bridge, din cadrul Fundaţiei Romanian Business Leaders (RBL), a precizat ieri, în cadrul unei conferinţe în care au fost prezentate concluziile studiului citat, că barierele personale pentru antreprenorii români care au început procesul de internaţionalizare sunt reprezentate de: lipsa de cunoştinţe şi informaţii des­pre pieţele-ţintă; puţine conexiuni cu persoane din ţara ţintă; lipsa de experienţă în activităţi de internaţionalizare; lipsa de curaj; bariere de limbă.

Alte piedici care stau în calea internaţionalizării, potrivit studiului RBL, sunt: menţinerea unor preţuri competitive; lipsa personalului specializat; găsirea de parteneri internaţionali; lipsa sprijinului din partea statului român; oportunităţile deja existente în Ro­mânia; necunoaşterea legislaţiei în această privinţă.

În ceea ce priveşte beneficiile internaţionalizării şi motivele pentru care antreprenorii români decid să porneas­că acest proces, studiul citat notează: "În topul beneficiilor internaţionalizării se numără: creşterea veniturilor; îmbunătăţirea calităţii serviciilor/produselor proprii; acumularea de experienţă şi expertiză; extinderea oportunităţilor strategice; dezvoltarea culturii organizaţionale.

Aproape 1 din 2 antreprenori ro­mâni şi-au internaţionalizat afacerile în contextul unui parteneriat (fie că el exista, deja, fie că putea fi dezvoltat); alţii au făcut acest lucru pentru că numărul clienţilor era/este limitat în România sau pentru a-şi majora cifra de afaceri şi profitul ori pentru diversificarea investiţiilor".

În cadrul prezentării, Claudiu Vrînceanu a mai precizat că 8 din 10 antreprenori au început activităţi de internaţionalizare pe baza relaţiilor proprii şi doar 1 din 10 antreprenori români au beneficiat de ajutorul instituţiilor publice în acest sens.

Domnul Vrînceanu a mai menţionat: "Întrebaţi ce forme de suport îşi doresc în procesul de internaţionalizare, antreprenorii români au răspuns că promovarea companiilor româneşti şi a intereselor acestora peste hotare este foarte importantă. La fel sunt şi parteneriatele strategice cu alte companii, iar 73% dintre antreprenori îşi doresc trainiguri despre internaţionalizare".

Totodată, studiul arată că 72% dintre antreprenorii români care vor să îşi internaţionalizeze afacerile îşi doresc să primească suport prin atragerea de fonduri europene, 57% dintre aceştia îşi doresc suport din partea instituţiilor bancare de la noi din ţară, însă antreprenorii nu exclud nici alte mecanisme de suport precum: sprijinul venit din partea companiilor private interesate să susţină antreprenoriatul; cel venit din partea Camerelor de Comerţ ro­mâneşti şi ale celor străine, ori chiar din partea statului care reprezintă piaţă-ţintă.

Întrebaţi "Ce fel de suport vă aşteptaţi să primiţi de la statul român?", 74% dintre antreprenorii care vor să înceapă un proces de internaţionalizare au spus că îşi doresc ca statul să se implice în promovarea peste hotare a firmelor româneşti; beneficii fiscale; fonduri europene; acces la networking; 59% dintre aceştia vor ca statul român să le faciliteze accesul la informaţii din pieţele-ţintă; reprezentarea intereselor lor pe piaţa-ţintă; traininguri despre internaţionalizare; consultanţi specializaţi; hub-uri şi incubatoare pentru antreprenoriat; finanţare.

Nu în ultimul rând, în topul motivelor care au dus la eşecul proceselor de internaţionalizare ale afacerilor lor, pe primele trei locuri s-au clasat, potrivit antreprenorilor români, lipsa de resurse financiare, birocraţia şi competiţia.