Consiliile de administraţie neexecutive din România sunt în urma standardelor globale, potrivit unui studiu TRANSEARCH. Doar 14% dintre membrii lor consideră experienţa internaţională semnificativă ca importantă, spre deosebire de economiile occidentale. De asemenea, doar 15% apreciază independenţa, un factor crucial pentru stimularea inovaţiei. Studiul realizat de TRANSEARCH arată că România riscă să rămână în urma economiilor globale, fiind în pericol de a nu depăşi capcana venitului mediu. Rezultatele subliniază necesitatea ca board-urile să se concentreze pe supravegherea strategică, stabilirea de obiective ambiţioase şi adaptarea rapidă la noi provocări.
Studiul realizat între iulie şi octombrie 2024 evidenţiază un decalaj semnificativ între România şi economiile avansate din Europa de Vest în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă şi strategia consiliilor de administraţie. Deşi PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut considerabil, de la 2.100 dolari în 2002 la 19.500 dolari în 2024, venitul per capita al României reprezintă doar 36% din cel al Germaniei. Acest lucru subliniază necesitatea unui nou model de dezvoltare care să pună accent pe inovaţie şi transformarea guvernanţei corporative, pentru a ajuta România să depăşească capcana venitului mediu şi să se alinieze economiilor avansate. Studiul arată că membrii neexecutivi ai consiliilor de administraţie din România se concentrează prea mult pe aspectele operaţionale, neglijând perspectiva internaţională şi inovaţia.
"Cu prognozele de creştere pentru 2024 revizuite în scădere, România se confruntă cu riscul real de a cădea în capcana venitului mediu, o etapă în care multe economii se luptă să facă tranziţia de la ţară în curs de dezvoltare la ţară dezvoltată," a declarat Dr. Johannes Burghold, Managing Partner la TRANSEARCH România şi Vicepreşedinte Regional pentru Europa de Est.
Dr. Burghold a subliniat că depăşirea acestui impas necesită o schimbare fundamentală.
"Modelul actual al consiliilor neexecutive se concentrează prea mult pe sarcini operaţionale şi de control, dar lipsesc perspectiva internaţională şi inovaţia necesare pentru a concura cu economiile occidentale. România trebuie să reproiecteze guvernanţa corporativă, să atragă membri de board cu experienţă internaţională şi să facă tranziţia de la control şi operaţiuni la inovaţie. De asemenea, dezbaterile deschise şi mentoratul sunt esenţiale pentru a stimula luarea deciziilor şi competitivitatea", a adăugat acesta.
FMI estimează o creştere economică medie de 3,75% pentru România pe termen mediu, dar pentru a atinge acest obiectiv sunt necesare schimbări structurale semnificative. În acest proces, consiliile de administraţie neexecutive au un rol crucial, fiind responsabile pentru luarea deciziilor strategice care să îmbunătăţească competitivitatea globală şi să sprijine dezvoltarea talentelor.
Ţara noastră poate ajunge într-o poziţie competitivă pe piaţa globală şi poate asigura o dezvoltare sustenabilă doar prin promovarea inovaţiei, valorificarea experienţei internaţionale şi susţinerea viitorilor lideri prin mentorat.
Opinia Cititorului