EnglishGuvernul Statelor Unite ale Americii a cerut, ieri, explicaţii Executivului irakian în legătură cu unele informaţii de presă ce relatau despre încheierea unui contract pentru achiziţionarea de armament între Bagdad şi Teheran, ceea ce ar constitui o violare a embargoului internaţional împotriva Iranului, conform AFP.
"Am văzut, desigur, aceste informaţii. Dacă sunt adevărate, faptul ar ridica nelinişti grave", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat din SUA, Jennifer Psaki, referindu-se la o informaţie difuzată de agenţia Reuters la Bagdad, afirmând (pe baza unor documente oficiale), potrivit căreia Iranul ar fi vândut Irakului arme şi muniţii valorând 195 de milioane de dolari.
Contractul ar fi fost încheiat, conform agenţiei, în noiembrie 2013, la scurt timp după vizita la Washington a premierului irakian Nouri al-Maliki, care venise să ceară ajutor militar pentru combaterea Al-Qaida şi a altor grupuri ale insurgenţilor extremişti suniţi.
"Orice transfer de arme dinspre Iran spre altă ţară este o violare directă a Rezoluţiei 1747 a Consiliului de Securitate al ONU. Încercăm să clarificăm această problemă cu guvernul irakian, pentru a fi siguri că responsabilii irakieni înţeleg bine care sunt limitele dreptului internaţional legat de comerţul cu arme cu Iranul", a mai spus purtătorul de cuvânt, totuşi fără a confirma informaţiile.
La începutul lunii ianuarie, generalul iranian Mohammad Hedjazi (adjunctul şefului statului major al forţelor armate) afirmase că ţara sa este dispusă să furnizeze echipamente militare şi sfaturi Irakului, în lupta împotriva Al-Qaida. Declaraţia fusese făcută după o lună de la vizita premierului irakian (şiit) în Iran.
SUA şi-au exprimat disponibilitatea de a ajuta Irakul să lupte împotriva Al-Qaida şi a altor grupuri sunite extremiste, ca Statul Islamic în Irak şi în Levant (SIIL). Astfel, Washingtonul s-a angajat să-şi accelereze livrările de rachete Hellfire şi de drone de supraveghere. Pentagonul a afirmat că este dispus să vândă mai multe rachete şi 24 de elicoptere de atac Apache.
"Noi considerăm Irakul drept partener în lupta contra terorismului şi ne-am angajat să-l sprijinim", a mai spus Jennifer Psaki, amintind că SUA au furnizat forţelor armate şi de securitate irakiene peste 15 miliarde de dolari, echipamente şi formarea cadrelor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. devaizatorii Bancorex jefuiesc Alphabank
(mesaj trimis de vasile în data de 25.02.2014, 09:12)
Liviu Tudor si Grupul de la Bacau au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reusit sa-si umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate,Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos in fata, in 1996, de cunoscutul Grup de la Bacau, coordonat de Viorel Hrebenciuc si Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Bancii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spalarea banilor si obtinerea unor profituri ilicite uriase. Modul de actiune a celor care detin sediul in care isi desfasoara activitatea "Evz" este specific crimei organizate: "Daca nu-ti vei tine gura, ai grija ca exista gloante calde si gloante reci. Nu ti-am spus ca nu mi-e frica de nimeni in tara asta, ca am bani sa cumpar pe oricine?", isi ameninta Liviu Tudor asociatul.
Liviu Tudor- Manual de Spalarea Banilor
BCU s-a infiintat in urma unei subscriptii publice, Tudor detinand 49,77% din capital, urmat de SIF II Moldova (condusa de Iacubov), cu 24,65% si CNSLR "Fratia" cu 12%. Restul actiunilor era detinut de unele persoane fizice. Deoarece BCU a fost de la inceput o inventie premeditata sa ajunga intr-un faliment controlat - pentru a rotunji conturile bancare ale gazdei trustului Ringier, Liviu Tudor, si ale altor actori din umbra - fondurile institutiei s-au plimbat dintr-un cont intr-altul, la lumina zilei, de regula in aceeasi zi. Totul a decurs bine pentru asa-zisii investitori, pana cand Banca Nationala a Romaniei a facut un control la BCU, in 1998, constatand o serie de nereguli ce reclamau adoptarea unor masuri urgente, de ordin financiar si organizatoric. Un an mai tarziu, in timpul urmatorului control, BNR a constatat nu numai ca n-au fost remediate deficientele, dar intre timp au aparut si altele noi, cu mult mai grave.
Liviu Tudor si Banca Comerciala Unirea- maestrul Ingineriilor financiare
Conducerea BCU a decis in 1998 o majorare de capital, pentru atingerea pragului de 50 de miliarde de lei. Operatiunea n-a implicat derularea mai multor oferte publice de vanzare de actiuni si nu s-a facut nici un fel de publicitate privind majorarea de capital, asa cum spune legea. 11 persoane din interior au efectuat subscrieri si varsaminte la capitalul social, in suma de 22,33 miliarde de lei, diferenta fiind completata de persoane fizice ori juridice din afara bancii. Un grup de actionari a contestat in instanta aceasta inginerie financiara, insa nu li s-a dat castig de cauza.
Cu putin inainte de finalizarea majorarii de capital, BCU a cumparat - prin intermediul a doua societati de valori mobiliare (World Rom Securities si Intermedias 96) actiuni in valoare de 22,9 miliarde de lei, apartinand DIGICOM-ul lui Liviu Tudor, omul de afaceri impins in fata de Grupul de la Bacau. Banii platiti de banca au fost folositi de persoanele ce au intrat in posesia lor, fosti actionari la DIGICOM, care au majorat capitalul social al BCU (fig. 1).
In aceeasi zi (15.09.1998) SC International Leasing a cumparat actiuni la DIGICOM, de la persoane fizice, in valoare de 11,7 miliarde de lei, iar banii au ajuns tot la BCU. Cu o zi inainte, banca hotarase "majorarea si diversificarea plasamentelor", participand in mod ciudat la majorarea capitalului social al International Leasing, tot cu suma de 11,7 miliarde de lei (fig. 2).
Liviu Tudor- ROMAS sau teapa asigurarilor
Operatiuni financiare derulate intr-o singura zi
In aprilie 1999, ROMANIA ASIGURARI-ROMAS SA, controlata tot de gazda celor de la "Evenimentul Zilei", solicita 20 de miliarde de lei de la BCU, care plateste fara prea multe comentarii. Cu banii primiti, ROMAS majoreaza capitalul social al DIGICOM. DIGICOM majoreaza capitalul social al VESTCO INDUSTRIES SA (tot a lui Tudor) cu 20 de miliarde de lei. VESTCO majoreaza capitalul social al SC PREFABRICATE VEST (firma condusa de Monica, sotia lui Tudor) cu 20 de miliarde de lei. PREFABRICATE foloseste banii pentru restituirea unor imprumuturi catre SC Papianu Comexim SRL, SC Smarald 95 COM, SC Blast Trading si BCU. Primele trei societati au utilizat banii pentru restituirea altor imprumuturi obtinute de la BCU in anul 1998 (fig. 3). Astfel, creditele plecate din banca s-au intors sub alta forma, suspiciunea de spalare de bani fiind cat se poate de intemeiata.
Aceasta suveica a majorarilor de capital a avut drept scop dobandirea de catre PREFABRICATE VEST a 51% din capitalul fabricii de ulei SC MUNTENIA SA. De asemenea, BCU si-a marit portofoliul cu 20 de miliarde de lei, cu care a creditat ROMAS SA. Sa mai spunem ca, la ora respectiva, ROMAS nu insemna nimic pe piata asigurarilor, iar in prezent nu mai opereaza.
In 2003, firmele I.I.R.U.C., DIGINET, DIGICOM, BCU si fabrica de ulei MUNTENIA infiinteaza SC I.I.R.U.C. DIGICOM SA. Primele doua vin in asociere cu imobile, iar ultimele doua cu bani. Impreuna cu sora lui, Cristina, Liviu Tudor moseste alte doua firme, si anume NOVO PARC SRL si NOVO PARC DOI SRL, care construiesc pe terenul ce apartinuse I.I.R.U.C. mai multe cladiri din fier, beton si sticla.