Subvenţiile acordate agricultorilor, anul acesta, au fost de aproximativ un miliard de euro, iar plăţile au fost achitate la timp, ne-a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, care a adăugat că pentru a atinge acest obiectiv a fost nevoie de o serie de eforturi mari din partea MADR.
Potrivit afirmaţiilor domnului Botănoiu, şi culturile agricole de toamnă sunt mult mai bune decât cele de anul trecut, iar în privinţa celor de primăvară, deşi au fost puţin întârziate din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, nu există un motiv real de îngrijorare.
Totodată, reprezentantul MADR a salutat şi intenţiile băncilor de a veni în sprijinul agricultorilor, adăugând că acestea trebuie să se materializeze, în caz contrar vor rămâne doar la nivel de declaraţii.
Previziunile favorabile pentru acest an agricol, mai cu seamă pentru culturile de toamnă, sunt împărtăşite şi de asociaţiile de fermieri estimând-se o creştere a profitului, afirmă Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.
"Orice activitate prezintă un factor de risc, iar agricultura nu este o excepţie de la această regulă. În agricultură poţi să ai şi profit, dar şi pierderi, însă pentru culturile care au fost însămânţate în toamna anului precedent, aşteptăm să ieşim pe profit. În schimb, pentru culturile de vară nu putem avea garanţii, întrucât e greu să prevezi cum vor fi precipitaţiile şi cum vor fi afectate culturile", ne-a declarat domnia sa.
Lucrările agricole sunt în plină desfăşurare, în ciuda faptului că au întârziat aproximativ 2 săptămâni din cauza temperaturilor scăzute şi a umidităţii ridicate din sol, reprezentând un dezavantaj pentru culturile de orzoaică, sfeclă sau lucernă, primele care sunt însămânţate.
Preşedintele LAPAR a aduăgat: "În privinţa culturilor care apar mai târziu, precum porumbul sau floarea-soarelui, toate lucrările sunt în grafic, mai ales că şi condiţiile climatice au fost optime în această perioadă".
Totodată, pentru anul în curs, fermierii şi asociaţiile de agricultori speră să reuşescă să satisfacă mare parte din consumul intern, iar surplusul de cereale să ajungă la export.
Şi ajutorul pe care agricultorii îl primesc de la stat sub forma subvenţiilor a fost achitat, anul acesta, "aproape la timp", ne-a precizat Laurenţiu Baciu.
"Este un caz fericit că anul acesta am primit subvenţiile aproape la timp, de altfel, este normal să avem un maxim de input, mai ales când aproximativ 80% din cheltuielile de cultură au loc în această perioadă", a conchis preşedintele LAPAR.
Segmentul agricol contează, în prezent, pe inputurile de capital care provin fie din finanţare proprie, fie sub forma ajutorului de stat.
În plus, în ultima perioadă, din ce în ce mai multe bănci au arătat un interes faţă de sectorul agricol.
"Şi banca este o afacere, iar cum noi vindem cereale, şi băncile vând bani sau creditare. La nivel declarativ, toate băncile nu mai pot de dragul agricultorilor, însă, în practică este puţin mai dificil. Desigur, acolo unde agenţii agricoli au o bază materială solidă, şi băncile sunt mai dornice să colaboreze", ne-a mai declarat Laurenţiu Baciu.
Preşedintele LAPAR este, de altfel, încrezător că ţara noastră nu va fi afectată de recentele scandaluri din domeniul agriculturii, considerând că multe din acestea au fost provocate, motiv pentru care ar trebui să existe mai multe măsuri legislative pentru pedepsirea celor care dau naştere unor asemenea situaţii.
Ţara noastră a exportat, în 2012, aproape 4,6 milioane de tone de grâu şi porumb, cu peste 18 procente mai mult decât în 2011, deşi seceta a înjumătăţit anul trecut producţiile acestor cereale, conform datelor furnizate de MADR.
Potrivit Ministerului Agriculturii, încasările totale din grâu şi porumb au depăşit 1,14 miliarde de euro, în perioada ianuarie - decembrie 2012, acoperind aproape o treime din suma totală încasată anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a ridicat la 3,9 miliarde de euro.
Cu toate acestea, ţara noastră a importat în 2012 o cantitate de 1,23 milioane de tone de cereale din categoria grâului şi porumbului, din care grâul reprezintă 531.872 tone, în valoare de 118 milioane euro, iar porumbul 698.581 tone, în valoare de 191 milioane de euro.