Suedia a trimis ieri o navă de scufundări la locul spărturilor gazoductelor Nord Stream, pentru investigaţii

Suedia a trimis ieri o navă de scufundări la locul spărturilor gazoductelor ruseşti din Marea Baltică, care s-au produs săptămâna trecută în urma unor explozii, pentru a investiga un incident care a adăugat o nouă tensiune în sectorul european al energiei, transmite Reuters, potrivit News.ro.

Europa investighează ce a cauzat spargerea a trei conducte din reţeaua Nord Stream, într-un act de sabotaj suspectat în apropierea apelor suedeze şi daneze, pe care Moscova a încercat rapid să-l atribuie Occidentului, sugerând că Statele Unite ar avea de câştigat.

Nord Stream, care circulă din Rusia până în Germania, s-a aflat în centrul unei crize în creştere a aprovizionării cu gaze în Europa, care până de curând se baza în mare măsură pe combustibilul rusesc, ducând la creşterea preţurilor.

Mai multe state ale Uniunii Europene au declanşat planuri de urgenţă care ar putea duce la raţionalizarea consumului şi se întrec pentru a găsi surse de aprovizionare alternative, în timp ce Marea Britanie se confruntă acum cu "un risc semnificativ" de lipsă de gaze în această iarnă, a spus autoritatea de reglementare.

"Garda de coastă este responsabilă de misiune, dar o sprijinim cu unităţi", a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al marinei suedeze, Jimmie Adamsson.

"Singura pe care o numim este HMS Belos, care este o navă de salvare şi scufundări submarine".

Procuratura din Suedia a declarat într-un comunicat de presă că zona este considerată drept locul crimei.

Un purtător de cuvânt al pazei de coastă suedeză a confirmat într-un e-mail că acum există o zonă de excludere de cinci mile marine în jurul scurgerilor.

Anterior, paza de coastă suedeză a spus că Nord Stream 1 a încetat să mai curgă, dar un survol a arătat că gazul încă se scurgea din Nord Stream 2 şi clocotea la suprafaţă pe o rază de 30 de metri.

Kremlinul şi-a intensificat ieri acuzaţiile că Occidentul ar fi de vină pentru rupturi, spunând că Statele Unite au reuşit să îşi crească vânzările şi preţurile gazelor naturale lichefiate (GNL).

Washingtonul a negat cu fermitate orice implicare. Ţările europene suspectează un sabotaj, dar au refuzat să spună cine ar putea fi în spatele acestuia.

Grupul rus Gazprom a mai spus că fluxurile ar putea fi reluate la ultima conductă intactă rămasă în reţeaua Nord Stream 2, o sugestie care ar putea fi respinsă, având în vedere că Europa a blocat Nord Stream 2 în ajunul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie.

"Dacă se ia decizia de a începe livrările prin linia B a Nord Stream 2, gazele naturale vor fi pompate în conductă după ce integritatea sistemului va fi verificată de autorităţile de supraveghere", a spus Gazprom.

Sugestia vine după remarcile viceprim-ministrului Rusiei de duminică, că reţeaua Nord Stream ar putea fi reparată, având timp şi fonduri suficiente.

Nord Stream a fost un subiect fierbinte în impasul energetic dintre Occident şi Moscova, care a lovit economiile occidentale şi a alimentat o criză a costului vieţii.

Rusia a redus în mod constant fluxurile de gaze prin Nord Stream 1, în acest an, înainte de a le opri complet la sfârşitul lunii august, dând vina pe dificultăţile tehnice cauzate de sancţiunile occidentale.

Ţările europene au spus că Moscova foloseşte energia ca pe o armă.

Nord Stream 2 nu a fost niciodată operaţional, iar ţările occidentale au rezistat apelurilor din partea Rusiei de a renunţa la opoziţia faţă de proiect.

În urma spărturilor produse la conductele Nord Stream, ţările europene au început să consolideze securitatea şi supravegherea în jurul infrastructurii critice care ar putea fi vulnerabilă la atacuri.

Norvegia, principalul furnizor de gaze din Europa şi un important exportator de petrol, a declarat că a desfăşurat soldaţi pentru a păzi marile fabrici de prelucrare a petrolului şi gazelor de pe uscat.

Italia a consolidat supravegherea şi controalele asupra energiei subacvatice şi a cablurilor de telecomunicaţii, a declarat o sursă pentru Reuters. De asemenea, s-a concentrat asupra securităţii altor linii de alimentare cu gaze.

Eni, cel mai mare importator de gaze ruseşti din Italia, a declarat în weekend că Rusia a oprit toate fluxurile de gaze prin punctul de intrare Tarvisio, deşi directorul său executiv a atribuit ieri oprirea problemelor tehnice pe termen scurt.

Oprirea fluxurilor de gaze prin punctul de intrare Tarvisio "nu are absolut nimic de-a face cu factorii geopolitici. Este determinată de faptul că Gazprom ar trebui să plătească o garanţie bănească pentru transportul de gaze din Austria în Italia care nu exista înainte", a spus Claudio Descalzi.

Între timp, ţările Uniunii Europene încearcă să creeze un consens cu privire la limitarea preţului gazelor, la care se opun unele ţări, inclusiv puterea economică Germania.

Liderii ţărilor UE urmează să ceară Comisiei Europene să propună un plafon folosind "soluţii viabile", potrivit unui proiect de declaraţie văzut de Reuters.

Ungaria, care a fost în conflict cu Bruxelles-ul şi a criticat sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, a obţinut ieri o amânare a plăţilor pentru aprovizionarea sa cu gaze de iarnă.