SUMMITUL PE CLIMĂ DE LA GLASGOW Iohannis şi Biden au convenit construcţia unor centrale nucleare de tip SMR, expresie a energiei curate

Statele puternice ale lumii s-au angajat, la summitul COP 26 de la Glasgow, că finanţarea de 100 miliarde dolari va deveni realitate în perioada următoare pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, pentru stoparea defrişărilor şi pentru susţinerea tranziţiei ecologice în cele mai vulnerabile ţări de pe mapamond.

S-au rostit discursuri alarmante de către experţi, liderii politici ai globului au dat declaraţii optimiste, dar lucrurile s-au întâmplat la fel şi după semnarea Acordului de la Paris din 12 decembrie 2015, care a rămas fără efecte semnificative în realitatea luptei cu schimbările climatice.

Mai ales că la summitul de la Glasgow liderii unor state au refuzat să îşi ia angajamente privind stabilirea unor ţinte în scopul atingerii unei economii fără emisii de CO2, printre aceştia numărându-se preşedintele Chinei, Xi Jinping, în timp ce Vladimir Putin - preşedintele Federaţiei Ruse - şi Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei nu au participat efectiv la negocierile din Marea Britanie. Una dintre marile economii ale lumii care şi-a luat un angajament privind neutralitatea în privinţa emisiilor de gaze este India, stat care, prin vocea premierului Narendra Modi, a spus că este pregătit să atingă ţinta zero emisii gaze cu efect de seră în anul 2070, cu două decenii mai târziu decât ţinta trasată la nivelul Uniunii Europene şi asumată de SUA sub administraţia Biden.

De aceea, tânăra activistă de mediu, suedeza Greta Thunberg a afirmat că summitul de la Glasgow nu este diferit faţă de cele anterioare şi că liderii lumii nu se îndreaptă către direcţia dorită pentru combaterea schimbărilor climatice.

"În COP sunt doar politicieni care se prefac că ne iau viitorul în serios, pretind că iau în serios prezentul oamenilor care sunt deja afectaţi astăzi de criza climatică. Schimbarea nu va veni de acolo.

Noi cerem mai puţine vorbe, solicităm interzicerea exploatării oamenilor, naturii şi planetei. (...)

Ne-am săturat şi vom face schimbarea, indiferent dacă le place sau nu", a spus Greta Thurnberg în faţa susţinătorilor săi care au protestat pe străzile din Glasgow.

• Stoparea defrişărilor, obiectiv fixat la nivel mondial pentru anul 2030

Pentru a arăta că iau în serios noile provocări, şefii de stat sau de guvern din 110 de state din cele aproape 200 participante la summitul de la Glasgow au semnat, ieri, un angajament cu privire la luarea unor măsuri care, până în anul 2030, să ducă la stoparea defrişărilor şi stoparea degradării terenurilor.

Printre ele, se numără Brazilia, Rusia, Columbia, Indonezia şi Republica Democratică Congo, care au suprafeţe importante de pădure, dar şi România, potrivit platformei oficiale a COP26.

Referitor la acest aspect, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat: "Vom lupta împotriva schimbărilor climatice cu soluţii bazate pe natură, folosind 57.000 de hectare de păduri noi prevăzute în Planul nostru Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru a capta carbonul şi a combate deşertificarea. De asemenea, trebuie să canalizăm forţa oamenilor în lupta împotriva schimbărilor climatice. Educaţia este cheia pentru un comportament prietenos cu mediul. Trebuie să promovăm educaţia şi cercetarea privind schimbările climatice".

Ţara noastră este unul dintre statele europene care se confruntă cu pierderea pădurilor. Conform datelor Global Forest Watch, o aplicaţie pentru monitorizarea pădurilor globale în timp real, între 2015 şi 2020, rata defrişărilor de pădure a fost estimată la 10 milioane de hectare pe an, în scădere de la 16 milioane de hectare pe an, cât era nivelul în anii "90.

În 2019, o statistică publicată de Greenpeace România estima că ţara noastră pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia "aurului verde", cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani.

Referitor la acordul semnat ieri la Glasgow, Tanczos Barna - ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, a declarat că "documentul scoate în evidenţă diferenţa dintre transformarea definitivă a fondului forestier sau suprafeţei împădurite în teren agricol şi exploatarea durabilă a pădurilor".

"În România nu există asemenea defrişări şi nu există transformarea definitivă a terenului forestier în teren agricol. Într-adevăr, România trebuie să lupte împotriva tăierilor ilegale, dar este o diferenţă uriaşă între defrişarea din sudul Americii, de exemplu, unde plămânul acestei planete se transformă în teren agricol cu scop economic, şi exploatarea durabilă", a precizat ministrul Tanczos Barna.

• 19,2 miliarde dolari pentru salvarea a 85% din suprafaţa forestieră a lumii

Referitor la acordul de ieri cu privire la interzicerea defrişării pădurilor începând cu anul 2030, semnat de state care au în total peste 85% din suprafaţa forestieră a lumii, menţionăm că, potrivit documentului, angajamentul este susţinut de 19,2 miliarde dolari din fonduri publice şi din fonduri private pentru protecţia şi refacerea pădurilor. 12 ţări dezvoltate economic, printre care se numără Marea Britanie, SUA, Franţa şi Germania, vor aloca 12 miliarde de dolari din 2021 până în 2025 pentru a sprijini eforturile ţărilor în curs de dezvoltare în conservarea pădurilor. În plus, reprezentanţii afacerilor private vor aloca şi 7,2 miliarde de dolari pentru aceste scopuri.

Directorii executivi de la peste 30 de instituţii financiare cu active globale de peste 8,7 trilioane de dolari - inclusiv Aviva, Schroders şi Axa - s-au angajat să elimine investiţiile în activităţi legate de defrişare.

"Aceste ecosisteme grozave - aceste catedrale ale naturii - sunt plămânii planetei noastre. Pădurile sprijină comunităţile, mijloacele de trai şi aprovizionarea cu alimente şi absorb carbonul pe care îl pompăm în atmosferă. Ele sunt esenţiale pentru supravieţuirea noastră. Cu angajamentele fără precedent de astăzi, vom avea şansa să punem capăt istoriei lungi a omenirii drept cuceritor al naturii şi, în schimb, să devenim custodele ei", a declarat premierul britanic Boris Johnson.

Marea Britanie va aloca 1,5 miliarde lire sterline în următorii cinci ani pentru a sprijini angajamentul pentru păduri, inclusiv 350 milioane de lire sterline pentru pădurile tropicale din Indonezia şi 200 de milioane lire sterline pentru Coaliţia LEAF.

Cu acest prilej, în cadrul summitului COP 26, SUA a lansat Forest Finance Risk Consortium (FFRC), consorţiu ce va reuni instituţii financiare şi experţi în monitorizarea pădurilor şi în finanţare climatică pentru a evalua mai bine portofoliile de investiţii cu privire la expunerea la emisiile legate de păduri. Noul consorţiu va avea ca obiectiv reducerea drastică a riscurilor climatice din portofoliile investiţionale, prin identificarea, dezvoltarea şi rafinarea instrumentelor, resurselor şi bunelor practici pentru a încorpora emisiile provenite din utilizarea terenurilor în luarea deciziilor financiare.

De asemenea, SUA a anunţat înfiinţarea Forest Investor Club, o reţea reţea de instituţii financiare publice şi private de top care îşi propune să deblocheze şi să extindă investiţiile care susţin rezultate durabile, conform din punct de vedere climatic, în sectorul funciar. Aceste instituţii financiare şi parteneri de reţea s-au angajat să mărească amploarea şi aria geografică a investiţiilor în restaurare, conservare, agricultură şi silvicultură durabile şi infrastructură verde. Printre membrii fondatori ai Forest Investor Club se numără companiile Apple, BTG Pactual Timberland Investment Group, Goldman Sachs şi instituţii financiare cum ar fi US International Development Finance Corporation, Deutsche Bank, şi Finnfund.

• Comerţ durabil, prietenos cu mediul înconjurător

Tot ieri a fost semnată o declaraţie de către 28 de state pe teritoriul cărora se desfăşoară 75% din comerţul global cu mărfuri cheie care pot ameninţa pădurile - cum ar fi uleiul de palmier, cacao şi soia. Cele 28 de guverne se angajează la un set comun de acţiuni pentru a asigura un comerţ durabil şi a reduce presiunea asupra pădurilor, inclusiv sprijinul pentru micii fermieri şi îmbunătăţirea transparenţei lanţurilor de aprovizionare.

Acordul semnat de cele 28 de ţări care reprezintă aproximativ trei sferturi din comerţul global cu aceste mărfuri, a fost salutat de premierul britanic Boris Johnson.

"Fermierii de cacao din Africa de Vest ar trebui să primească în viitor un preţ mai bun şi mai corect pentru produsele lor, în schimbul protejării pădurilor. Standardele comerciale internaţionale ar trebui să recompenseze producătorii care îşi schimbă producţia către metode mai durabile. Şi asistate de noi tehnologii, lanţurile de aprovizionare pot deveni din ce în ce mai transparente, astfel încât, în calitate de consumatori, ne putem bucura de ciocolată fără vinovăţie, în siguranţă, ştiind că nu am contribuit la defrişare. Dar pentru a debloca adevărata oportunitate a unui sistem alimentar şi de utilizare durabil a terenurilor - în valoare de 4,5 trilioane lire sterline pe an până la sfârşitul deceniului - este necesar să mobilizăm finanţarea globală la o scară fără precedent. În ultimul deceniu, cele mai multe finanţări au fost pentru practici nedurabile de utilizare a terenurilor (de 40 de ori mai multe fonduri decât cele alocate protecţiei şi conservării pădurilor), în timp ce agricultura, pădurile şi alte utilizări ale terenurilor primesc doar două procente din finanţarea disponibilă pentru climă. Prin acest acord semnat astăzi, vom aloca fonduri pentru garantarea drepturilor popoarelor indigene şi ale comunităţilor locale şi pentru sprijinirea locurilor de muncă durabile. În acest mod, protejarea pădurilor noastre va fi nu doar calea corectă de acţiune pentru a combate schimbările climatice, ci şi calea corectă către un viitor mai bun şi mai prosper pentru noi toţi", a declarat Boris Johnson.

Premierul britanic a anunţat că guvernul pe care îl conduce va mai contribui cu 200 milioane lire sterline, alături de alţi 11 donatori, ca parte a unui nou fond de 1,1 miliarde lire sterline (1,5 miliarde dolari) pentru protejarea bazinului Congo. Zona găzduieşte a doua cea mai mare pădure tropicală din lume, care este ameninţată de exploatarea forestieră industrială, minerit şi agricultură.

În prezent, aproape un sfert (23%) din emisiile globale provin din activităţile de utilizare a terenurilor, cum ar fi exploatarea forestieră, defrişările şi agricultura. Protejarea pădurilor şi încetarea utilizării dăunătoare a terenurilor este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poate face lumea pentru a limita încălzirea globală catastrofală, protejând în acelaşi timp vieţile şi viitorul celor 1,6 miliarde de oameni din întreaga lume - aproape 25% din populaţia lumii - care se bazează pe păduri pentru a-şi asigura mijloacele de trai.

Evenimentul global de la Glasgow continuă până în 12 noiembrie, astăzi fiind programată dezbaterea privind finanţările domeniilor menite să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, iar mâine dezbaterea privind necesitatea introducerii rapide, la nivel global, a capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile.

Ar mai fi de menţionat că SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania au semnat la acest summit mai multe acorduri pentru sprijinirea statelor mai mici sau în curs de dezvoltare pentru atingerea ţintelor climatice propuse. Un astfel de acord este parteneriatul încheiat de Franţa, Germania, Marea Britanie, SUA şi Uniunea Europeană cu Africa de Sud privind tranziţia justă în domeniul energetic a statului respectiv. În prima fază a parteneriatului, Africa de Sud ar urma să fie finanţată cu 8,5 miliarde dolari pentru a reduce cu 1,5 gigatone emisiile de gaze cu efect de seră în următorii 20 de ani, pentru a renunţa la energia produsă din cărbune şi pentru o tranziţie către o economie cu emisii reduse.