"Suntem într-un moment de reinventare pentru bănci"

Reporter: Care "noua realitate" a sistemului bancar din ţara noastră?

Ivan Vrhel: "Noua realitate" a sistemului bancar înseamnă o serie de transformări fundamentale care s-au întâmplat mai repede decât ne-am fi putut aştepta vreodată. Acesta este cu siguranţă un moment de reinventare pentru bănci, de accelerare a proceselor de digitalizare end-to-end şi de restructurare a procedurilor operationale, astfel încât să împace agilitatea cu un management al riscurilor eficient, pentru a opera într-un mediu digital.

De asemenea, pandemia a schimbat structurile industriilor în care activează clienţii noştri, iar băncile trebuie să acţioneze sincronizat cu dinamica nevoilor acestora. În această perioadă de instabilitate şi volatilitate sporite, nevoile companiilor au fost legate de repoziţionarea în contextul pandemiei, plecând de la adaptarea procedurilor operaţionale pentru telemuncă, digitalizarea documentaţiei şi a semnăturilor, control şi vizibilitate mai bună asupra lichidităţilor, până la finanţare flexibilă - în special a furnizorilor sau a capitalului de lucru - şi acces la pieţele de capital, cu un interes crescut faţă de perspective cu valoare adaugată şi consultanţă.

În rolul lor de finanţatori ai unei economii ce a suferit o recesiune bruscă, băncile resimt impactul pandemiei în portofoliul de credite, în creşterea rezervelor şi a volatilităţii. Totodată, cred că rolul băncilor este foarte important în procesul de revenire economică post-pandemie. Băncile sunt într-o poziţie solidă şi, spre deosebire de criza din 2008, acum nu vorbim despre o criză de lichiditate, ci despre o criză sanitară dublată de o criză economică. Există lichiditate disponibilă, injectată în sistem de către băncile centrale, de guverne, iar băncile au un rol important de a sprijini revenirea economică, prin finanţare, prin facilitarea tranzacţiilor, prin parteneriatul cu guvernele şi băncile centrale.

Reporter: Cu ce sentiment a început anul piaţa bancară?

Ivan Vrhel: Cred că am început acest an cu o doză de optimism şi speranţă, în principal datorită disponibilităţii vaccinurilor şi derulării campaniei de vaccinare. Cu toate acestea, suprapunerea dintre criza sanitară şi cea economică, ale căror dinamici nu le putem prevedea cu exactitate încă, va continua să reprezinte o provocare. Datele arată că volatilitatea va rămâne foarte ridicată în 2021, iar elementele legate de evoluţia pandemiei în general vor fi transpuse într-o evoluţie economică cu risc crescut. Atenţia băncilor se concentrează acum pe rezilienţa operaţională şi pe definirea unui model de business sustenabil şi profitabil pe termen lung, care să răspundă schimbărilor ce au avut loc în comportamentul şi obiectivele clienţilor.

De asemenea, băncile trebuie să sprijine revenirea nu doar din perspectiva pieţelor financiare, ci şi dintr-o perspectivă umană şi socială. Cred că băncile au oportunitatea şi responsabilitatea de a sprijini agenda de sustenabilitate (ESG - factorii de mediu, sociali şi de guvernanţă corporativă), ce a luat amploare în contextul pandemiei.

Reporter: Care sunt perspectivele pentru 2021, în opinia dumneavoastră?

Ivan Vrhel: Ritmul în care companiile îşi vor reveni din criză şi îşi vor defini noua normalitate va varia foarte mult în funcţie de sector.

Este de aşteptat ca sectoarele sensibile la atitudinile consumatorilor faţă de distanţarea socială - precum HoReCa, turismul, agrement şi divertisment offline - vor cunoaşte revenirea cea mai lentă, fiind şi primele care au fost afectate.

Criza sanitară continuă să pună presiune pe calitatea bilanţului firmelor, ceea ce poate rezulta, în timp, într-un cost al creditului mai mare. Cred că pe un termen de 1-2 ani vom vedea impactul real al crizei asupra creşterii costului creditării. Însă, acele companii adaptabile, cu un model de business rezilient la forţele disruptive externe vor reuşi să depăşească aceste provocări şi vor deveni şi mai puternice pe termen lung. Adaptarea nu este doar o chestiune de creare de produse sau servicii noi. Pentru a fi câştigătoare, companiile trebuie să-şi transforme mentalitatea şi cultura. Trebuie să pună sub semnul întrebării modul în care operează şi să îşi reevalueze structura şi strategia.

Reporter: Cum a afectat, concret, criza sanitară activitatea Citibank România?

Ivan Vrhel: Încă de dinaintea pandemiei, strategia Citi se concentra deja pe tehnologie şi pe un parteneriat solid cu clienţii noştri. Fundamental, obiectivele de business au rămas aceleaşi: de a continua să fim un partener puternic pentru companiile multinaţionale din România, pentru companiile private mari şi companiile de stat, precum şi pentru un registru select de IMM-uri care au nevoie de solutii bancare personalizate, cross-border, care să le ofere o experienţă uniformă pe mai multe pieţe. Vom continua să îi sprijinim să gestioneze pieţele volatile, să îşi eficientizeze lanţurile de aprovizionare şi să acceseze lichidităţi pe termen scurt şi lung. De asemenea, ne dorim să continuăm parteneriatul cu Guvernul României pentru a sprijni nevoile de finanţare externă ale economiei şi să fim alături de investitorii instituţionali globali pentru accesarea pieţei de capital locale.

Totodată, ultimul an ne-a oferit un context propice pentru a începe să conturăm o viziune a companiei pe un termen mai lung, axată pe rezilienţă operaţională, pe moduri flexibile de lucru, pe un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală. Nu sunt teme noi, însă cu siguranţă au devenit mult mai importante în contextul pandemiei.

De asemenea, în contextul în care aproximativ 80% dintre angajaţii noştri din România lucrează încă de acasă, ne concentrăm pe a găsi soluţii mai bune de comunicare şi colaborare, de motivare la distanţă, de învăţare şi dezvoltare, de coeziune a echipei şi de păstrare a culturii organizaţionale pe care o apreciem cu toţii.

Cred că misiunea Citi nu a fost niciodată mai importantă. Eforturile depuse de Citi de la ultima criză financiară pentru a-şi consolida capitalul şi lichiditatea înseamnă că suntem într-o poziţie puternică pentru a depăşi pandemia şi avem resursele necesare pentru a continua să ne sprijinim clienţii, angajaţii şi comunitatea.

Anul acesta, Citi împlineşte 25 de activitate în România - a fost una dintre primele bănci internaţionale care au venit pe piaţa locală, sprijinind liberalizarea şi progresul economiei româneşti - şi ne păstrăm angajamentul faţă de piaţa şi comunitatea locală.

Reporter: Câte cereri de amânare a ratelor aţi aprobat?

Ivan Vrhel: Am avut un număr redus de solicitări pentru amânarea ratelor bancare, majoritatea în baza programului guvernamental şi le-am aprobat pe toate. Având în vedere specificul portofoliului nostru de clienţi persoane juridice, am păstrat o abordare individualizată şi am purtat discuţii punctuale cu clienţii noştri despre nevoile lor pe parcursul întregii perioade.

Reporter: Cum au evoluat dobânzile la banca pe care o reprezentanţi şi cum apreciati că va evolua acest segment în 2021?

Ivan Vrhel: Am înregistrat o creştere a nivelului depozitelor. În general, în perioade de criză vedem o preferinţă crescută a clienţilor faţă de active mai sigure (flight to safety). În ceea ce priveşte dobânzile la depozite, piaţa locală continuă să aibă un surplus de lichiditate şi ratele dobânzilor de referinţă continuă să scadă (chiar în zona negativă la euro), iar acest lucru s-a reflectat în dobânzile oferite clienţilor. În Europa de Vest, vedem că taxarea pentru pasivele în euro a început să devină o practică de piaţă.

Reporter: Cum apreciaţi programul IMM Invest?

Ivan Vrhel: Citi nu face parte din programul IMM invest, iar această decizie este legată de modelul nostru specific de business, în corelaţie cu numărul relativ mic de clienţi din portofoliul nostru care ar beneficia de acest program.

Citi are o clasificare diferită a IMM, faţă de alte bănci locale. În portofoliul nostru, IMM-urile au o cifră de afaceri mult mai mare decât media pieţei. Nevoile şi sursele de finanţare ale acestui segment sunt diferite de cele ale companiilor mai mici, care se încadrează în definiţia tipică a IMM-urilor pe piaţa locală. De asemenea, ne uităm dincolo de indicatorii statici şi avem trei întrebări principale care ne interesează atunci când vine vorba de aprobarea creditului: 1) este managementul companiei capabil să depăşească criza? 2) în ce măsură produsul şi industria respectivă vor fi perturbate de criză? 3) are compania suficientă lichiditate sau capacitate de a creşte lichiditatea?

Pandemia a deteriorat profilul financiar al multor companii, prin urmare analizăm acum cu precădere viabilitatea pe termen lung a companiei şi deciziile sunt luate pe baza unor previziuni asupra modului în care va arăta compania după pandemie. Desigur, majoritatea companiilor vor fi mai îndatorate, dar evaluăm dacă şi cum compania respectivă va putea ieşi din această criză.

Reporter: Cât de repede v-aţi adaptat la procesul de digitalizare forţată?

Ivan Vrhel: Digitalizarea era unul dintre pilonii strategiei noastre încă de dinainte de pandemie, însă este adevărat că tranziţia către digitalizare a fost mult accelerată. Citi are o serie de avantaje competitive, fiind una dintre primele bănci care au adoptat o reţea cu un număr redus de sucursale fizice, investind masiv în canale digitale alternative. În special în contextul pandemiei, am văzut cum interesul clienţilor noştri pentru soluţiile digitale a crescut. De exemplu, din ce în ce mai multe companii caută să simplifice structura conturilor, menţinând în acelaşi timp flexibilitatea de a executa plăţi în diferite monede, inclusiv în cele exotice. Am văzut o tendinţă accelerată de integrare completă cu sistemele bancare pentru execuţia plăţilor, reconcilierea extraselor de cont şi, de asemenea, pentru automatizarea întregului proces de gestionare a riscului valutar. În general, îi vedem pe clienţii noştri optând pentru soluţii care elimină timpul petrecut cu operaţiuni repetitive, cum ar fi implementarea unei conversii automate a soldului unui cont în altă monedă sau adoptarea de soluţii care să le asigure o rată de succes de peste 90% pentru reconcilierea încasărilor.

Prin intermediul platformelor noastre digitale de cash management şi FX, reprezentanţii companiilor-clienţi pot tranzacţiona oriunde şi oricând, cu o conectivitate avansată. Am văzut o creştere în rata de adopţie a acestor soluţii şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue. De asemenea, ne concentrăm mai mult pe sistemele de creştere a securităţii efectuării plăţilor şi siguranţa cibernetică. În ceea ce priveşte încasările, automatizarea procesării şi reconcilierii acestora a fost cu siguranţă un subiect central, precum şi soluţiile integrate - cum ar fi cele oferite prin colaborarea cu companiile Fintech - ce pot îmbunătăţi performanţa clienţilor în ceea ce priveşte rata de reconciliere.

Continuăm să adăugăm noi soluţii inovatoare în oferta noastră pentru clienţii din România, una dintre cele mai recente fiind aceea de a transmite instrucţiuni de emitere acreditive şi garanţii prin platforma de online banking. Ne concentrăm pe a crea flexibilitate pentru clienţii noştri, mulţi lucrând încă de acasă.

Reporter: Cât de lovit ar fi sistemul nostru bancar de o nouă criză economică?

Ivan Vrhel: Există diferenţe între băncile din România, dar cred că majoritatea băncilor au intrat în această perioadă dificilă bine pregătite şi bine capitalizate. Băncile continuă să aibă bilanţuri solide, însă cred că va trebui urmărită îndeaproape calitatea activelor. Sistemul bancar este bine poziţionat pentru a sprijini revenirea economică şi a ajuta întreaga comunitate să progreseze.

Reporter: Vă mulţumesc!