SUPLIMENT ECO-ECONOMIE "Dezvoltarea durabilă este crucială pentru a răspunde provocărilor majore ale ultimilor ani"

Reporter: Cum a luat naştere asociaţia Viitor Plus, cui se adresează şi cum promovaţi aspectele ce ţin de dezvoltare durabilă?

Teia Ciulacu: Viitor Plus s-a născut în 2006, dintr-un vis îndrăzneţ de a transforma ideea de dezvoltare durabilă în realitate concretă. Misiunea noastră este să punem în practică acest concept în toate aspectele sale interconectate: mediul, aspectele umane, economice şi sociale.

Povestea noastră începe cu Adoptă un copac, programul nostru de împăduriri din sudul României, prin care am redat naturii şi oamenilor 232 de hectare de terenuri degradate sau deşertificate, cu ajutorul a peste 40.000 de voluntari. Apoi au urmat două iniţiative de economie socială pe care le-am creat în 2009 pentru a reduce cât mai mult poluarea cu deşeuri în România - este vorba despre Recicleta, care colectează materiale reciclabile cu transport nepoluant, şi Atelierul de Pânză, care produce sacoşe reutilizabile din bumbac netratat şi alte diverse produse create din resturi textile pre-producţie. În următorii ani am reuşit să punem mai mult accent pe educaţia de mediu, informare la scară naţională despre economia circulară, dar şi proiecte punctuale cu impact pe termen lung - amenajare eco-turistică de la cascada Bigăr sau construcţia de panouri solare pentru beneficiari sociali. Au luat astfel naştere alte şapte programe: Eco Provocarea, Harta Reciclării, Bine Primit, Regenesis, Biroul Eco, iar nu de mult, Roua din Vurpăr. În plus, am integrat o misiune socială puternică, angajând persoane cu dizabilităţi sau care provin din medii vulnerabile. 

Toate aceste programe variate, dar aliniate misiunii noastre pentru sustenabilitate continuă şi se dezvoltă în prezent. Ne adresăm atât adulţilor din toate colţurile ţării, care se pot implica alături de noi în aceste activităţi variate, cât şi copiilor, prin materialele educaţionale de mediu pe care le facem pentru a putea fi folosite în Săptămâna Verde.

Promovăm tot ceea ce facem pentru mediu şi oameni pe toate canalele noas­tre - site-uri, social media, Youtube, dar şi în materialele educaţionale pe care le pregătim pentru toate clasele şcolare, de la pregătitoare până la clasa a XII-a. În plus, răspundem pozitiv oricărei iniţiative de a organiza traininguri şi activităţi de sustenabilitate pentru companii şi ateliere educative pentru copii la evenimente publice.

Reporter: Ce programe aveţi în derulare anul acesta şi în ce parteneriate sunteţi implicaţi pentru promovarea obiectivelor de sustenabilitate? Care sunt rezultatele programelor pe care le desfăşuraţi?

Teia Ciulacu: În 2024 continuăm activităţile în toate programele noas­tre: împăduriri în Adoptă un copac, noi produse textile în Atelierul de Pânză, noi cadouri sustenabile în Bine Primit, ateliere de învăţare non-formală în Biroul Eco, o nouă tabără în Eco Provocarea, noi puncte pe Harta Reciclării, servicii de colectare materiale reciclabile prin Recicleta, proiecte de eficienţă energetică în Regenesis şi activităţi de învăţare despre natură în natură la Roua din Vurpăr, judeţul Sibiu. În toate programele noastre avem componenta de educaţie de mediu pentru că ştim că schimbarea vine din implicarea cât mai multor persoane. 

Rezultatele noastre de până acum sunt: 

- 232 hectare de pădure în sudul României;

- 512.558 produse textile cusute în Atelierul de Pânză (sacoşe, săculeţi, accesorii din bumbac);

- aproape 6.500 de cadouri sustenabile Bine Primit livrate către companii;

- peste 2.000 de participanţi la training-urile Biroul Eco;

- 36.000 de tineri implicaţi în Eco Provocarea;

- 1 milion de utilizatori unici pe hartareciclării.ro;

- peste 1 milion materiale colectate pentru reciclare cu transport nepoluant;

- 536 panouri solare pe şcoli şi grădiniţe în programul Regenesis;

- 126.000 de elevi au învăţat din materialele educaţionale pentru Săptămâna Verde.

Avem 126 de parteneri care ne sus­ţin în programele noastre, fără de care nu am fi ajuns la aceste rezultate. 

Menţionez cu această ocazie avantajele companiilor de a cumpăra produse şi servicii cu costuri zero de la unităţile protejate. Conform Legii 448/2006 privind protecţia persoanelor cu dizabilităţi (modificată în 2020), companiile au posibilitatea de a face achiziţii de la unităţi protejate, utilizând jumătate din fondul taxei pe dizabilitate. Companiile pot utiliza jumătate din banii aferenţi acestei taxe pentru a cumpăra bunuri şi servicii de la unităţi protejate, care lucrează preponderent cu persoane cu dizabilităţi, aşa cum facem noi în Atelierul de Pânză şi Recicleta. Partenerii noştri aleg să cumpere produse textile din materiale sustenabile şi servicii de colectare pentru reciclare cu transport nepoluant.

Reporter: Care consideraţi că este rolul dezvoltării durabile în contextul provocărilor ultimilor ani?

Teia Ciulacu: În ultimii ani vedem efectele schimbărilor climatice, iar acţiunile pentru mediu pot echilibra fenomenele meteo şi hrana care creşte pe câmpuri. De exemplu, plantarea unei păduri sau a unei perdele forestiere creşte producţia agricolă, atrage precipitaţii şi reduce intensitatea furtunilor. 

Dezvoltarea durabilă este crucială pentru a răspunde provocărilor majore ale ultimilor ani. În faţa crizei climatice, pandemiei de COVID-19, inegalităţilor sociale şi problemelor de securitate alimentară, dezvoltarea durabilă oferă soluţii integrate. Pe termen lung, prin promovarea educaţiei de mediu, echităţii sociale, energiei regenerabile, practicilor agricole sustenabile, putem construi un viitor mai sigur şi pros­per pentru toţi.

Reporter: Care sunt cele mai mari provocări în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă? 

Teia Ciulacu: În primul rând, să înţelegem ce este dezvoltarea durabilă, de ce este ea importantă în viaţa noastră şi a generaţiilor care urmează. Gândiţi-vă că s-a introdus educaţia pentru mediu şi schimbări climatice în sistemul formal de educaţie abia anul trecut şi va dura nişte ani buni până să vedem efectele pozitive ale acestui demers. Iar acum, în roluri decizionale la nivel de organizaţii sunt în marea lor majoritate oameni care nu au beneficiat în deceniile trecute de astfel de programe consistente, pe termen lung, de educare la acest capitol. Goana după profit exclusiv, fără considerare a impactului pe care acţiunile noastre le au asupra mediului şi oamenilor, ne-au adus aici. Deci, cel mai important şi cel mai greu este să ne educam, chiar si prin forţe proprii, la acest capitol.

O altă provocare importantă este legată de necesitatea alocării de resurse. Vorbim de un proces de tranziţie către alte modele de dezvoltare economică, noi tehnologii, noi principii de operare care necesită investiţii la început, ca să vedem rezultatele în timp. Iar pentru asta trebuie să ne cultivăm răbdarea şi viziunea pe termen lung în ceea ce facem. Şi să întelegem la fel de bine care este costul inacţiunii. Cu mult mai mare decât ce ar fi necesar ca investiţii acum.

Reporter: Ce presupune comportamentul unui cetăţean atent la mediu? Cât de cunoscut este conceptul de sustenabilitate în rândul populaţiei şi care este deschiderea în acest sens?

Teia Ciulacu: Comportamentul unui cetăţean atent la mediu presupune acţiuni responsabile şi conştiente în viaţa de zi cu zi, precum reciclarea, reducerea consumului de plastic, economisirea resurselor naturale şi sprijinirea iniţiativelor de mediu. Când eşti preocupat să reduci amprenta de carbon, eşti atent la orice decizie şi orice achiziţie faci, atât la birou, cât şi acasă. Se întâmplă să mergem în natură şi să vedem multe ambalaje aruncate şi atunci avem impresia că românii sunt dezinteresaţi de sustenabilitate, dar în acelaşi timp, la evenimentele noastre de plantare vedem mii de persoane care vin să facă un efort pentru natură, de multe ori pe vreme rece, în timpul lor liber, ceea ce ne dă speranţă că sunt tot mai mulţi oameni care vor să înveţe cum să aibă grijă de mediu. 

Reporter: Cât de educată este România faţă de alte ţări europene în privinţa reciclării, respectiv a unui consum sustenabil?

Teia Ciulacu: Din perspectivă de sustenabilitate, din păcate, la multe lucruri involuăm sau nu avem ritmul care să ne permită să ajungem unde e nevoie. Suntem într-o cursă contra-cronometru când vine vorba de protecţia mediului, pentru că adesea stricăm totul în jurul nostru. Suntem mai mulţi oameni, economia trebuie să duduie, iar felul în care noi facem activitate economică strică echilibrele între noi şi natură, între specii, biodiversitate, iar pe măsură ce trec anii, aceşti indicatori nu par a se îmbunătăţi. 

În România, cred că am evoluat în acele zone unde a existat presiune de la UE cu anumite obiective, cu anumite standarde, metode de afaceri, trans­puneri de legislaţie şi acolo unde oamenii, la nivel individual sau de organizaţie, au înţeles că e nevoie de această schimbare, de această transformare de realitate, dacă vrem să avem un viitor decent pentru copiii şi nepoţii noştri, iar aici poate că se vede, mai e speranţă.  Vindecarea vine din acţiune. Nimic nu schimbă lucrurile mai mult decât atunci când te apuci de treabă şi vezi în jurul tău: copacii plantaţi, hârtia dusă la reciclare, cumpărături mai puţine şi mai înţelepte, deci lucrurile din viaţa de zi cu zi pe care le poţi influenţa. 

Reporter: Cât de pregătite sunt autorităţile de la noi din punct de vedere al politicilor sustenabile? Consideraţi că economia circulară primeşte destulă atenţie din partea autorităţilor noastre? Dacă nu, cum credeţi că ar trebui să fie implicarea acestora? 

Teia Ciulacu: Avem o legislaţie care ne-ar putea ajuta, dar avem nevoie şi de autorităţi vigilente şi de amenzi. Dacă ar exista amenzi care se pun în practică, oamenii ar fi mai atenţi să nu-şi arunce gunoiul peste tot. 

Din păcate, economia circulară este abia la început. Avem nevoie de ateliere de reparaţii, astfel încât obiectele să fie refolosite pe termen lung, nu aruncate şi înlocuite. Statul poate susţine deschiderea unor astfel de ateliere şi angajarea persoanelor cu dizabilităţi, ceea ce ar reduce rata şomajului în acest segment dezavantajat. 

Reporter: Cum vedeţi evoluţia viitoare a unei economii durabile?

Teia Ciulacu: O economie durabilă înseamnă, în primul rând, să avem opţiuni sustenabile pentru orice domeniu de activitate, care să fie la fel de accesibile ca variantele standard. Ne aşteptăm ca tot mai multe companii să înţeleagă cât de important e să adopte practici sustenabile. La Viitor Plus, vedem această evoluţie ca pe o oportunitate de a crea un echilibru între dezvoltarea economică şi protecţia mediului.

Reporter: Vă mulţumesc!