SUPLIMENT ECO-ECONOMIE Tehnologiile noi şi investiţiile, vitale pentru economia circulară

Economia circulară, o tendinţă majoră întâlnită tot mai frecvent în strategiile companiilor, are nevoie de tehnologii noi şi de investiţii, însă în ţara noastră nu sunt suficiente investiţiile în materie, după cum afirmă autorităţile.

Oana Özmen, secretar al Comisiei pentru Industrii şi servicii din Parlamentul Româ­niei, este de părere că, pentru ca România să poată atinge obiectivele fixate în materie de economie circulară, sunt importante trei lucruri: accesul la tehnologii noi, la investiţii şi o atenţie deosebită la implementarea proiectelor.

Laszlo Borbely, consilier de stat la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvern, subliniază că în România nu sunt suficiente inves­tiţii în economia circulară. Domnia sa afirmă: "Trebuie să vină cât mai mulţi investitori, care să-şi dea seama că România a luat în serios schimbarea de mentalitate. Economia circulară înseamnă şi un business bun, pentru acele companii care şi-au dat seama. (...) Partea privată trebuie să ştie că merită să investeşti, să vină cu expertiză, pentru că acum avem negociere cu OECD, avem PNRR, avem bani. Cred că este o perioadă extraordinar de importantă pentru România, ca să facem mai mult pe această zonă".

Un studiu publicat anul acesta de compania de consultanţă Deloitte atrage atenţia asupra faptului că, în timp ce economia circulară este recunoscută "o mega-tendinţă" care şi-a făcut loc în strategiile de business, cifrele care indică obiectiv progresul tranziţiei au scăzut constant în ultimii cinci ani. Acest lucru înseamnă, conform oficialilor Deloitte, că "transformările spre modelul economic circular nu ţin pasul cu creşterea cererii de consum şi par să nu aibă un caracter sistemic". De aceea, compania propune drept căi de acţiune - pe de o parte, abordarea prioritară a sectoarelor esenţiale, cu impact mare de mediu, aşa cum sunt cel agroalimentar, industria producătoare şi construcţiile, iar pe de altă parte, efortul să implice sinergic actorii de business, sectorul public şi societatea civilă.

Conform raportului Deloitte, intervenţia ar trebui să aibă loc în trei planuri simultane, ţinând cont nu doar de raţiuni de mediu, ci şi de factori precum efectele crizei sanitare şi ale tensiunilor geopolitice. În primul rând, aceasta ar trebui să includă politici, obiective şi norme de conformare naţionale şi supranaţionale care să determine actorii economici de toate categoriile să înceapă tranziţia, creând astfel efecte unitare sau comparabile de-a lungul lanţurilor de valoare. În al doilea rând, intervenţia ar trebui să se deruleze în plan financiar, prin creşterea investiţiilor în măsurile de tranziţie - retehnologizare, ecodesign etc. -, precum şi printr-o reformă fiscală cu componentă de mediu, aşa-zisa "contabilitate a costurilor reale", care ia în calcul şi costurile de mediu ale afacerii. În al treilea rând, studiul punctează necesitatea educării şi motivării continue a oamenilor în sensul unei mentalităţi de trai şi de consum responsabile şi eficiente.

În noiembrie anul trecut, Guvernul estima că România are cea mai mică rată de circularitate din UE, dar printr-un Plan de acţiune şi o strategie naţională încearcă să dezvolte economia circulară până la un impact pozitiv de 1,43 miliarde de euro.