SUPLIMENT FONDURI EUROPENE / ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ALOCAREA FONDURILOR EUROPENE Dezvoltarea antreprenoriatului, ultima pe lista Guvernului

Fondurile europene sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire în punctele esenţiale, ar fi spus un personaj de-al lui Ion Luca Caragiale, dacă ar fi trăit în vremurile noastre. De când am devenit stat membru al Uniunii Europene, am trecut prin două exerciţii bugetare multianuale europene - 2007-2013 şi 2014-2020 - în care ne-am chinuit să cheltuim cele aproape 55 miliarde euro alocate, dar am ajuns la liman, pe finalul perioadei, datorită îngăduinţei oficialilor de la Bruxelles, care, de fiecare dată ne-au acordat trei ani de graţie în plus pentru a absorbi sumele pentru fiecare exerciţiu bugetar.

Situaţia din perioada 2007-2013 se repetă şi în actualul exerciţiu bugetar, din care, deşi au mari rămas doi ani şi patru luni până când putem solicita ultima plată pentru alocarea din perioada 2014-2020, ne aflăm abia la 50% din absorbţie, dar avem o supracontractare de 143%, care menţine un optimism ridicat în rândul autorităţilor.

Cu toate acestea, fondurile alocate nu se văd în punctele esenţiale. Niciuna dintre autostrăzile demarate în ultimii 14 ani nu a fost finalizată, niciun culoar paneuropean de cale ferată nu este reabilitat de la un capăt la altul pe teritoriul ţării noastre, trenurile iau foc în trafic, sute de localităţi din mediul rural nu au încă reţele de apă şi canalizare, racordarea la sis­temul de distribuire a gazelor naturale se află la un nivel nesatisfăcător, proiectele ample finalizate în domeniul energiilor regenerabile pot fi numărate pe degete, unităţile de învăţământ din mediul rural sunt în suferinţă, sistemul educaţional este nereformat, ne lipsesc spitalele, cabinetele medicale la sate, iar protecţia mediului a rămas încă un vis prea îndepărtat...

În pofida situaţiei descrisă mai sus, autorităţile centrale spun că exis­tă speranţă, mai ales că Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă introdus de Comisia Europeană pentru peri­oada 2021-2026 este menit să rezolve toate problemele de mai sus. Avem un Program Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a cărui aprobare finală o aşteptăm la începutul lunii octombrie, o perioadă de tranziţie de doi ani pentru exerciţiul bugetar 2021-2027, şi fondurile care ne-au mai rămas din perioada 2014-2020, care ar trebui şi ele cheltuite până la finalul anului 2023. Avem capacitatea ca în următorii şase ani să facem minuni în privinţa proiectelor finalizate care sunt necesare cu adevărat pentru dezvoltarea şi reformarea României?

În paginile acestui supliment, am încercat să aflăm de la cei implicaţi dacă cele 80 miliarde euro alocate ţării noastre (MFF 2021-2027 şi PNRR 2021-2026) vor conduce la reducerea drastică a decalajelor de dezvoltare pe care le avem faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene, dacă vor crea plusvaloarea economică dorită şi dacă sunt şanse ca reforma reală a statului român să se producă în toate domeniile de activitate, fie că vorbim despre infrastructură, despre agricultură, energie, educaţie, sănătate, jus­tiţie sau administraţie publică.

Reprezentanţii autorităţilor centrale susţin că au creat pârghiile necesare pentru a vedea realizate toate lucrurile de mai sus. În schimb, mediul antreprenorial privat afirmă că principiul "de a nu lăsa pe nimeni în urmă" nu va fi valabil pentru zeci de mii de companii din ţara noastră, care, din cauza situaţiilor financiare negative agravate de pandemie, vor fi nevoite să iasă din piaţă şi să se închidă.

Speranţele cele mai mari în cheltuirea banilor europeni sunt tot în mediul rural, de către tinerii sau mai puţin tinerii fermieri, aşa cum a fost şi pe exerciţiile bugetare multianuale europene 2007-2013 şi 2014-2020. Agricultura şi zootehnia au demonstrat chiar şi în acest an că fondurile investite au dat roade record şi că potenţialul în domeniul respectiv este uriaş. Din păcate, pentru valorificarea aces­tuia nu avem încă infrastructura necesară şi nici numărul suficient de antreprenori...