SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII "Suntem extrem de îngrijoraţi de degradarea stării de sănătate"

Reporter: Criza sanitară este tot mai adâncă după mai bine de un an şi jumătate de la declanşarea pandemiei. Cum vedeţi această situaţie?

Simona Cocoş: Suntem extrem de îngrijoraţi de degradarea stării de sănătate, atât din punct de vedere al îmbolnăvirilor cu Sars-Cov-2, cât şi al afecţiunilor cronice. Spitalele şi resursele lor sunt aproape blocate sau reprioritizate pentru pandemie, medicii de familie sunt asaltaţi de îmbolnăvirile cu Covid-19. Pacienţii cronici sau cu afecţiuni acute se simt descurajaţi formal şi informal să acceseze serviciile de sănătate. Situaţia este cu adevarat dramatică şi declaşează consecinţe în lanţ. În imaginea de ansamblu se vede pericolul de a pierde numeroase vieţi, victime ale Covid-19 şi victime colaterale. Avem mare nevoie de solidaritate şi respect pentru autoritatea medicală şi ştiintifică.

Reporter: Care a fost impactul pandemiei asupra pieţei medicamentelor în 2021, respectiv cele mai mari provocări pentru această piaţă?

Simona Cocoş: Operaţional, producătorii au avut de făcut multe eforturi ca să menţină aprovizionarea cu materie primă şi continuitatea producţiei. Nu ne-am permis discontinuităţi şi toţi jucătorii au alocat resurse considerabile pentru siguranţa angajaţilor, care a fost o prioritate absolută. De asemenea, a trebuit să facem faţă cererilor crescute pentru medicamente generice utilizate în tratamentul simptomatic al Covid-19, menţinând totuşi producţia pentru nevoile curente de medicamente pentru afecţiuni cronice. Din păcate, în piaţă s-a văzut o anumită scădere a cererii pentru acestea din urmă, care arată că, din păcate, pacienţii şi-au neglijat tratamentele, iar spitalele au tratat mai puţini pacienţi, situaţie care adaugă un risc suplimentar pentru sănătatea publică. Ne dorim ca pacienţii să nu mai întrerupă tratamentul cronic, să aibă acces la medic, la servicii medicale de tip investigaţii, spitalizare etc. pentru a stopa creşterea mortalităţii pe care o vedem la cote îngrijorătoare.

• "Trebuie să înţelegem că nu există tratamente specifice pentru Covid-19"

Reporter: De ce lipsesc medicamentele pentru tratarea Covid-19 şi cum vedeţi rezolvarea acestei probleme? Ar putea produce companiile din ţara noastră antivirale utilizate în tratarea acestei boli?

Simona Cocoş: Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că nu există tratamente specifice pentru Covid-19, ci tratamente dezvoltate pentru alte afecţiuni, care arată o anumită eficienţă pentru diverse stadii ale bolii. În afară de vaccin, nu există în prezent o altă modalitate probată de a face faţă pandemiei. Este extrem de dificil să produci cantităţi uriaşe pentru toată planeta, de medicamente care în mod uzual sunt produse pentru un număr foarte redus de pacienţi. S-ar putea realiza, dar în timp, pentru că scalarea producţiei este dificilă, nu doar la nivelul materiei prime, ci şi la nivel de echipamente, instalaţii, spaţii de producţie, testare, personal şi aşa mai departe. Ca să câştigăm timp este nevoie să ne vaccinăm într-un număr cât mai mare.

Reporter: Care este situaţia industriei locale producătoare de medicamente generice? Beneficiază de sprijin din partea statului?

Simona Cocoş: E greu să ridici acum foarte vocal tema producţiei locale de medicamente când priorităţile sunt de viaţă şi de moarte. Dar este o decizie strategică să susţii şi să recunoşti importanţa industriei producătoare de medicamente. Spre exemplu, sunt ţări cu producători de medicamente pregătiţi, care pot replica producţia de vaccinuri ale marilor companii farmaceutice, acesta este şi motivul pentru care vaccinurile împotriva Covid-19 au ajuns să ne fie disponibile mai repede şi la o scară destul de largă, cel puţin pentru această parte de lume. Dar în esenţă, producătorii de medicamente generice solicită o politică de încurajare a medicamentelor accesibile ca preţ, care să atenueze şi şocurile unor crize sanitare atât din punct de vedere al accesului la medicamente, cât şi al unei gestiuni eficiente a bugetului de sănătate. Va trebui foarte curând să înţelegem că sănătatea nu mai poate sta la coada priorităţilor şi că din acest sistem o parte importantă suntem şi noi, producătorii de medicamente generice.

• "Sănătatea trebuie gândită pe termen lung, cu resurse adecvate care să fie cheltuite eficient"

Reporter: De ce politici de sănătate am avea nevoie pentru ca pacienţii să aibă un acces facil la medicamente, la tratamente de calitate?

Simona Cocoş: Sustenabilitate! Nu e un cuvânt la modă, este o realitate necesară. Sănătatea trebuie gândită pe termen lung, cu resurse adecvate care să fie cheltuite eficient. Ca să dau un exemplu concret şi deloc complicat - prioritizarea prescripţiei de medicamente generice şi biosimilare acolo unde acestea sunt disponibile. Reprezintă o cheltuială ineficientă pentru buget să eliberezi şi să plăteşti un medicament original atunci când există un echivalent generificat sau varianta biosimilară. Nu este o reţetă pe care o inventăm noi, este utilizată intensiv de sisteme de sănătate mai evoluate, în Germania, în Franţa, în Marea Britanie, cu scopul de a obţine economii care pot merge către subvenţionarea altor medicamente şi pentru a face tratamentele accesibile unui număr mai mare de pacienţi. În plus, eliminarea barierelor care împiedică adopţia genericelor şi biosimilarelor reprezintă o prioritate pentru strategia farmaceutică a Uniunii Europene.

România nu beneficiază de toate avantajele utilizării medicamentelor generice, acestea având o pondere în volum şi valoare mai mică comparativ cu multe ţări din UE. De exemplu, în 2019, medicamentele generice au reprezentat 25% din costul total al medicamentelor eliberate cu prescripţie, dar tratează mai mult de 70% din populaţie.

Între 2015 şi 2020, conform unei cercetări realizate de IQVIA pentru APMGR, economiile aduse din prescrierea medicamentelor generice şi biologice au fost de peste 500 de milioane de euro. Sunt sume considerabile care se pot reîntoarce în sistem pentru alte nevoi şi priorităţi.

Avem mult de lucru şi multe medicamente de adus şi de autorizat pentru pacienţi. România are autorizate şi înregistrate circa 2.900 de generice, la nivelul anului 2019, faţă de 12.000 în Germania, 7.000 în Polonia şi peste 4.000 în Cehia. Sistemul românesc de sănătate este în urma ţărilor menţionate şi în privinţa ritmului de adopţie şi lansare de generice noi. În ultimii trei ani, România a autorizat doar peste 350 de terapii generice, mai puţin de jumătate faţă de Cehia, cu 84% sub nivelul din Germania şi cu 70% mai puţine decât în Polonia. Acestea sunt doar o parte din soluţiile posibile şi necesare.

• "România nu are suficiente medicamente generice ca să le ofere opţiuni pacienţilor"

Reporter: Cât de afectată este piaţa medicamentelor de taxa de clawback? Sustineţi micşorarea sau eliminarea acestei taxe?

Simona Cocoş: Noi am înţeles raţiunea acestei măsuri de solidaritate, care trebuia să fie temporară, după criza financiară de acum un deceniu, dar această taxă s-a permanentizat. Foarte, foarte greu şi târziu am obţinut o amendare a taxei astfel încât să devină suportabilă şi milităm în continuare pentru reducerea ei graduală. Această taxare privează producătorii de resurse prin care să producă mai multe medicamente generice, care sunt accesibile, democratizează accesul la sănătate şi aduc economii la buget. În mod real, România nu are suficiente medicamente generice ca să le ofere opţiuni pacienţilor. Noi investim oricum, permanent, anual, dar continuăm să rămânem în urma ţărilor din UE, unde, cu sisteme prietenoase de taxare si facilităţi fiscale şi de investiţii, producătorii reuşesc să aducă mai multe medicamente accesibile pacienţilor.

Reporter:Cum a evoluat piaţa medicamentelor generice anul acesta şi care sunt estimările pentru 2022?

Simona Cocoş: Semnale pozitive au apărut în trimestrul al doilea din 2021, cu creşteri pe majoritatea segmentelor, medicamente cu prescripţie, OTC şi spital. S-au manifestat în contextul temperării pandemiei pe care am văzut-o spre jumătatea anului şi probabil a reluării tratamentelor cronice. Odată cu valul patru, nu putem exclude o revenire a contracţiei pe diverse segmente - pacienţi cronici care nu mai merg la medic şi spitale care prioritizează bolnavii Covid-19. Anul 2022 ar trebui să marcheze o revenire la normal - adică posibilitatea să ne îngrijim corespunzător de viaţa noastră, posibilitate care depinde de ritmul vaccinării.

• "Sistemul de sănătate are nevoie de mai multe resurse"

Reporter: Ce măsuri le propuneţi autorităţilor pentru reformarea sistemului de sănătate?

Simona Cocoş: În esenţă, sistemul de sănătate are nevoie de mai multe resurse, care să fie angajate eficient în baza unei strategii structurale. Nu mai poţi să rezolvi priorităţi de moment. Pe scurt, câteva acţiuni ar fi: creşterea penetrării genericelor şi biosimilarelor care vor face accesibile tratamentele şi vor genera costuri mai mici cu anumite tratamente, economiile generate putând fi alocate tratamentelor inovative, investiţiilor. Acest lucru poate fi realizat şi prin stabilirea unui grad crescut de prescripţie (apropiat de nivelul tarilor europene), cât şi prin uşurarea accesului acestor medicamente în achiziţii publice. O altă măsură este susţinerea producţiei locale şi luarea de măsuri precum diminuarea eşalonată a taxei de claw-back.

Reporter: Vă mulţumesc!