SUPLIMENT TABAC "Ca să creştem contribuţia la buget, e nevoie de normalitate şi predictibilitate"

• Interviu cu Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria

Reporter: La aproape doi ani de pandemie şi în contextul unei digitalizări forţate, care ne obligă să ne îndreptăm către servicii şi produse de tip smart, unde se situează in­dustria tutunului? Cum a evoluat aceasta în ultima perioadă?

Gilda Lazăr: Ne-am adaptat rapid "noii realităţi". Aş vrea să subliniez că noua realitate şi noua economie au nevoie de o bază. Trecerea de la vechi la nou de azi pe mâine în­seamnă costuri imense pentru state şi, în cele din urmă, pentru oameni. Este nevoie de o reinventare a surselor dezvoltării economice, dar bazată pe planuri realiste, nu pe distrugerea unor industrii cu zeci de mii de salariaţi, care plătesc miliarde de euro la bugetele statelor.

Ceea ce e bun pentru noi e bun şi pentru economie - 75% din cifra de afaceri înseamnă taxe, impozite şi mai ales accize. Dacă înregistrăm o creştere a cifrei de afaceri, cresc şi sumele plătite la buget. Nu aşteptăm finanţări europene, sau planuri de rezilienţă, ci virăm statului accize care se plătesc în avans, înainte ca produsele să fie vândute consumatorilor.

Iar în perioade de criză, deşi indus­tria e considerată conservatoare şi deloc la modă, s-a dovedit că suntem un sector rezilient şi că statul se poate baza pe noi. În 2020, companiile de tutun au virat la buget peste 17,54 miliarde lei, ceea ce înseamnă circa 12% din PNRR, bani pentru care Guvernul nu trebuie să îndeplinească nicio condiţie. Anul trecut, veniturile provenite din accize au crescut cu circa 11% faţă de 2019, iar în primele zece luni din 2021 cu aproape 12%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020.

Contribuţiile s-au majorat pentru că sistemul fiscal şi cadrul legal nu au fost perturbate, iar contrabanda s-a situat la sub 10%, cel mai mic nivel din ultimii 15 ani. Pentru ca aces­te creşteri să continue şi în anii care urmează, cerem doar un cadru normal de dialog şi cât mai multă predictibilitate. Sectorul tutunului este esenţial pentru buget şi orice deviaţie de la cele stabilite poate duce la pierderi majore. Ca urmare, vrem să fim parte a deciziilor în materie de politici fiscale şi de reglementare, nu doar să fim informaţi. De altfel, aşa e şi firesc pentru orice industrie. Ceea ce e considerat normal pentru alte sectoare economice, în cazul nostru e catalogat drept "interferenţă" în rapoarte OMS redactate de activişti anti-tutun, beneficiari de finanţări externe, care intervin în sistemul legislativ naţional în propriul interes, sub paravanul cauzei nobile a sănătăţii publice.

• "După perioade de criză, ne aşteptăm la creşteri de taxe"

Reporter: Spuneaţi mai sus ca tutunul este considerat o industrie "veche", conservatoare. Mai are acest sector economic potenţial de dezvoltare?

Gilda Lazăr: Într-un scenariu optimist luat în calcul de ASPES (Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale), sectorul tutunului ar putea contribui la economia româ­nească în viitorul apropiat cu 5,7 miliarde de euro anual, ceea ce ar însemna 2,56% din Produsul Intern Brut (PIB), dacă nu ar mai fi introduse noi restricţii pentru piaţa legală, cadrul fiscal ar fi predictibil, iar comerţul ilegal nu ar depăşi 10%. Exis­tă însă şi un scenariu pesimist, bazat pe ipoteza unei recesiuni la nivelul UE şi implicit în România, a unei intensificări a restricţiilor pe piaţa ţigaretelor şi a creşterii contrabandei, situaţie în care contribuţia sectorului s-ar diminua la doar 2,1 miliarde euro, faţă de circa 3,6 miliarde euro în prezent.

Ce e de făcut ca să fie evitat? Consultare, dialog, măsuri proporţionale. Anul trecut a fost respinsă o iniţiativă legislativă foarte radicală, care prevedea interziceri pe toată linia, de la expunerea produselor la raft şi până la sponsorizări. A fost res­pinsă, dar probabil că va reveni în spaţiul public. Din 2002, au existat calendare de creştere a accizei, pe cinci-şapte ani. Calendarul care include şi anul următor a ajuns la final, fiind deja atins nivelul accizei prevăzute pentru 2022. După perioade de criză, ne aşteptăm la creşteri de taxe. Mai ales pentru că nivelul accizei în preţ a scăzut la sub 60%, această incidenţă în preţ reprezentând o cerinţă europeană. Nu am avut însă cu cine să discutăm, în condiţiile interimatelor de la Ministerul Finanţelor. Ne aşteptăm să se întâmple ceva şi nu am vrea să se întâmple între Crăciun şi Revelion, ca acum două decenii.

Reporter: Cum apreciaţi contrabanda cu produse din tutun în ultimul an?

Gilda Lazăr: Un nivel mai scăzut al contrabandei s-a mai înregistrat doar în 2005, înainte de introducerea taxei pe viciu. Ultimele date arată că în septembrie piaţa neagră se situează la 8,3%, procent apropiat de luna iulie, când comerţul illegal era de 7,7%.

Limitarea circulaţiei cauzată de pandemie şi eforturile conjugate ale autorităţilor au dus la aceste scăderi fără precedent ale comerţului ilegal, dar odată cu revenirea la normalitate, trendul se poate inversa. Să nu uităm că urmează lunile de iarnă, când de obicei contrabanda creşte.

Reporter: Ce măsuri credeţi că ar mai trebui luate pentru scăderea pieţei negre a ţigărilor?

Gilda Lazăr: De ani de zile încercăm fără niciun succes să demons­trăm că este nevoie de îmbunătăţirea legislaţiei. Aceasta în condiţiile în care activiştii anti-tutun, care ne acuză de interferenţe, au promovat în Parlament proiectul de lege radical menţionat anterior, prin intermediul unor parlamentari care l-au preluat copy paste. "Uite cine vorbeşte" des­pre interferenţe!

Pentru ca piaţa neagră să se menţină sub nivelul de 10%, este nevoie de reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ - nu valoric în vamă şi cantitativ în restul ţării - a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară aproape nestingherit în zona de competenţă a acestora - pieţe, oboare, staţii de metrou.

Includerea contrabandei în categoria ameninţărilor identificate în Strategia de apărare a ţării ar putea constitui baza pentru aceste modificări.

• "Contrabanda e boală grea!"

Reporter: Pe lângă aceste propuneri în atenţia autorităţilor, cum altfel se implică JTI în combaterea contrabandei?

Gilda Lazăr: Am fost prima companie de tutun care, în 2005, a demarat cooperarea cu autorităţile pentru combaterea comerţului ilegal cu ţigarete. Din 2010, derulăm anual campanii publice anti-contrabandă, în parteneriat cu autorităţile. În aceas­tă perioadă se derulează o nouă campanie, cu un mesaj puternic ancorat în actualitate, şi anume "Contrabanda e boală grea!". Lansarea a avut loc la Centrul Vămii Române pentru Formarea Echipelor Canine, înfiinţat în Pantelimon, şi cu sprijinul JTI. Campania se desfăşoară în parteneriat cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Direcţia Generală a Vămilor (DGV), Poliţia de Frontieră, Poliţia Română şi urmăreşte informarea publicului referitor la efectele negative ale contrabandei asupra economiei şi societăţii. Mă refer la proliferarea criminalităţii, prejudicierea bugetului de stat, stoparea dezvoltării economice la frontiere.

Mesajul "Contrabanda e boală grea!" este prezent până la finele anului pe afişaj stradal în judeţele cele mai afectate de comerţul ilicit, în Bucureşti şi în toate zonele de frontieră, precum şi pe TVR şi online pe www.faracontrabanda.ro şi pe www.facebook.com/faracontrabanda.ro. Campania se desfăşoară în premieră şi în România şi în Republica Moldova.

Printre cele mai eficiente instrumente de luptă împotriva contrabandei se numără echipele canine mobile. În punctele vamale din România sunt active, şi cu sprijinul JTI, 44 de echipe canine mobile, specializate în depistarea ţigaretelor, drogurilor şi a numerarului. Câinii sunt instruiţi iniţial şi apoi periodic în fiecare an, în Centrul de Formare din Pantelimon, deja recunoscut la nivel naţional şi internaţional, desfăşurând acţiuni de formare şi control cu diverse autorităţi de aplicare a legii din ţară şi din străinătate. Alexandru Ioniţă, şef Echipe Canine în cadrul Vămii îşi doreşte ca acest centru să fie acreditat de Organizaţia Mondială a Vămilor, astfel încât să fie inclus în programele de formare pe care Organizaţia le desfăşoară. Suntem bucuroşi că am contribuit şi noi la performanţa şi eficienţa acţiunilor Vămii.

Reporter: Ce investiţii aţi realizat în ultima perioadă şi ce planuri de investiţii aveţi în general, pentru anul în curs?

Gilda Lazăr: Fabrica JTI din Bucureşti are în derulare un program de investiţii de 60 de milioane de euro pentru modernizarea capacităţilor de producţie. Ca urmare, vor creşte volumele de ţigarete fabricate în ţara noastră, iar fabrica din România va avea un rol foarte important în aprovizionarea pieţelor din Uniunea Europeană cu produse JTI. În momentul de faţă, aproximativ 75% din producţia JTI Manufacturing este exportată în circa 50 ţări.

Aş vrea să adaug că, indiferent de contextul economic sau de reglementările restrictive cu care ne-am confruntat, am continuat să investim în comunitate şi în sectorul cultural, grav afectat de pandemie.

De asemenea, continuăm să inves­tim în oameni, care au fost o prioritate în toată această perioadă. Am reuşit să-i protejăm şi niciunul dintre cei peste 1.200 de angajaţi nu a fost trimis în şomaj tehnic sau concediat. Pentru al optulea an la rând, condiţiile excelente de muncă oferite de JTI în România au fost recertificate de Institutul Top Employers. Oamenii noştri îşi doresc să fie trataţi la fel ca orice alt angajat al unei companii multinaţionale din România, care îşi desfăşoară activitatea legal şi plăteşte impozite. Să le fie respectată munca, să fie chemaţi la dialog, să aibă parte de respect pentru munca depusă, nu să fie consideraţi parte a unei industrii identificată ca inamic public.

Reporter: Ce cifră de afaceri aţi realizat în prima jumătate a acestui an comparativ cu cea din perioada similară din 2020 şi ce estimări aveţi pentru întreg anul 2021?

Gilda Lazăr: Deocamdată nu avem disponibile datele financiare pentru anul 2021. Dar estimăm rezultate în creştere, pentru că 75% din cifra de afaceri înseamnă taxe, iar în primele nouă luni ale anului am virat la buget peste 4,28 miliarde lei, cu circa 20% mai mult faţă de perioada similară din 2020.

Reporter: Mulţumesc!