SUPLIMENT TABAC "Iarna taxelor noastre"

Reporter: Să începem cu cifrele. Ce cifră de afaceri şi ce profit estimaţi pentru acest an?

Gilda Lazăr: În 2023, afacerile JTI cumulate pentru cele două entităţi care îşi desfăşoară activitatea în România, JTI Trading şi JTI Manufacturing, au depăşit 1,7 miliarde euro. Peste 75% din acest total reprezintă accize, TVA, plus alte taxe şi contribuţii, în sumă de circa 1,3 miliarde euro, cu 19% mai mult faţă de anul precedent.  

Ne numărăm nu doar printre cei mai mari contribuabili, dar suntem şi printre cele mai profitabile companii din România. Profitul celor două entităţi JTI în 2023 a fost de peste 200 milioane de euro, în creştere cu circa 6% faţă de 2022.

De asemenea, exportăm aproximativ 75% din producţia fabricii de pe Platforma Pipera, care anul acesta a aniversat 30 de ani de la inaugurare.

Să nu uităm, însă, că pe parcursul anului 2023 s-a respectat calendarul de accizare, contrabanda s-a situat la un minim istoric pentru ultimii 15 ani, iar reglementările au rămas în zona bunului simţ. Prin urmare, faţă de 2022, rezultatele au fost mai bune. Sperăm că şi pentru 2024 vom putea raporta cifre în creştere şi implicit contribuţii mai mari virate la buget. Aceasta în condiţiile în care sfârşitul de an nu va aduce surprize fiscale, transformând lunile care urmează în iarna taxelor noastre. De asemenea, alte condiţii esenţiale sunt cadrul legislativ stabil şi menţinerea contrabandei la sub 10%. Suntem într-un an electoral în care prolife­rează iniţiativele care pot aduce capital politic sau de imagine. Iar iniţiativele anti-tutun, până acum în număr de 14, sunt în topul aşa-numitei "legis­laţii PR".

Reporter: Aţi menţionat comerţul ilegal cu ţigarete. Cum colaboraţi cu autorităţile în privinţa reducerii contrabandei?

Gilda Lazăr: Colaborăm foarte bine cu autorităţile de ani buni. JTI a fost prima companie de tutun care a semnat un Protocol de colaborare pentru combaterea contrabandei în anul 2005, mai întâi cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), apoi cu Autoritatea Naţională a Vămilor. În 2013, compania a semnat un Protocol de Cooperare cu Poliţia de Frontieră, reînnoit în anul 2018. Documente similare au fost încheiate şi cu Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), DIICOT şi Direcţia Generală Anticorupţie. Pe baza acestora oferim autorităţilor sprijin logistic, cursuri de recunoaştere a ţigaretelor contrafăcute şi derulăm campanii publice anti-contrabandă sau proiecte speciale. De exemplu, peste 60 de câini sunt activi în punctele vamale din toată ţara, cu sprijinul JTI. Periodic, câinii care ies la pensie sunt înlocuiţi. O donaţie pentru 22 de câini a fost semnată în noiembrie anul trecut cu Autoritatea Vamală şi o alta pentru cinci câini şi echipamente necesare instruirii se află în pregătire. Anul acesta, la Centrul din Pantelimon, în parteneriat cu AVR şi EUAM acordăm sprijin lo­gis­tic pentru întreţinerea antrenamentului a opt echipe canine din Ucraina, care îşi desfăşoară activitatea în zona Odesa.

De asemenea, derulăm campanii publice de conştientizare a efectelor comerţului ilicit, în parteneriat cu autorităţile, din anul 2010. Campaniile au fost extinse în ultimii trei ani şi în Republica Moldova. Şi campania lansată pe 1 octombrie se des­făşoară pe ambele maluri ale Prutului, în România şi Republica Moldova, mesajul fiind promovat pe panotaj stradal în Bucureşti, în toate regiunile de frontieră, în Chişinău şi în raioanele moldoveneşti cele mai afectate de comerţul ilicit, precum şi pe TVR, TVR 2, posturile regionale TVR, TVR Moldova şi online pe www.faracontrabanda.ro, în perioada octombrie-decembrie 2024.

Reporter: Care sunt tendinţele în domeniul comerţului ilicit?

Gilda Lazăr: Împreună cu celelalte companii din industrie, susţinem un alt instrument util, cercetarea derulată o dată la două luni de compania independentă Novel, care măsoară comerţul ilegal cu ţigarete având la bază interviuri directe, pe un eşantion reprezentativ, cu o metodă care presupune ca participanţii să arate operatorilor studiului pachetul pe care-l fumează. Este o metodologie realistă, confirmată şi de observaţiile din teren ale colegilor noştri. Potrivit ultimelor date ale studiului, contrabanda se situa, în iulie, la 8,4% din totalul consumului. Dacă este păs­trat calendarul de accizare, sunt şanse ca acest nivel să se menţină pe termen lung, dacă nu, se vor înregistra majorări, aşa cum a fost recordul din mai de 10,4%, cel mai ridicat din ultimii patru ani. Piaţa neagră e impulsionată de obicei de un cumul de factori, dintre care cel mai important şi cu impact imediat e politica fiscală. La sfârşitul anului trecut, calendarul abia stabilit pentru majorarea accizelor a fost schimbat, iar creşterea a fost mai mare şi mai devreme decât era planificat - cu 7,5% în loc de 5%, în ianuarie în loc de aprilie 2024. În prezent, nivelul accizei totale la ţigarete în România este de circa 135,5 euro, în timp ce în Bulgaria este 99 de euro, în Polonia şi Croa­ţia - 125 de euro, cu diferenţe semnificative faţă de ţările vecine non-UE: în Serbia, acciza minimă este 90 euro, în Moldova 69 euro, iar în Ucraina 60 euro. În ultimul an, a apărut o nouă sursă în cercetarea Novel, şi anume Bulgaria, care deţine o pondere de aproape 20% ca provenienţă a produselor de pe piaţa neagră, situaţie cauzată de acciza mai mică din ţara vecină şi de lipsa controlului vamal între statele membre UE. Avem însă convingerea că eforturile autorităţilor de aplicare a legii vor avea efectele scontate, iar factorii de decizie vor aborda cu echilibru acest sector strategic pentru bugetul ţării.

Reporter: Care sunt dificultăţile majore pe care le-aţi înfruntat în acest an?

Gilda Lazăr: Industria noastră este cea mai suprareglementată, aşadar dificultăţile cu care ne con­fruntăm de obicei sunt legate de legis­laţie, politica fiscală, dar şi de lipsa dialogului şi a transparenţei. Cum am menţionat, Guvernul a decis o creştere accelerată a accizelor, de la 1 ianuarie 2024, care s-a reflectat imediat în nivelul contrabandei, revenindu-se la normal abia după un semestru.

În plus, ne-am confruntat cu un val de iniţiative legislative anti-tutun, de sorginte electorală, unele reciclate, care fuseseră deja respinse de Parlament în sesiunea trecută, conţinând măsuri radicale, de tipul interzicerii expunerii pachetelor la raft, prevedere care ar impulsiona comerţul ilegal, pentru că, pe sub tejghea, se poate vinde orice, mai ales în oraşele mici şi în mediul rural.

Ca toată lumea, ne-am confruntat şi noi cu creşterea preţurilor energiei şi utilităţilor, cu fluctuaţii ale costurilor materiilor prime generate de variaţiile pieţei internaţionale, cu modificări ale rutelor de aprovizionare şi transport generate de război ş.a.m.d.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia pieţei?

Gilda Lazăr: Din nou, evoluţia pieţei este dictată de politica fiscală şi de cadrul de reglementare. Avem nevoie de predictibilitate pentru a realiza planuri de afaceri şi a stabili obiective realiste, ca orice companie care funcţionează în baza ofertei şi a cererii, într-o economie liberă. Este dificil să facem estimări, mai ales în acest an electoral şi în condiţiile în care anul viitor, după alegeri, se va plăti pentru astuparea găurilor negre în creştere, care se văd  în execuţiile bugetare.

Altfel, se va continua pe linia supra-reglementărilor, dat fiind că şi oficialii de la Bruxelles au nevoie de capital de imagine. Am văzut recent o Recomandare a Comisiei Europene către statele membre, de introducere a noi zone în care fumatul să fie interzis, inclusiv în spaţii private, şi aplicarea acestor interdicţii şi vapatului. Atât timp cât continuăm cu interzicerile, fără a lua în calcul şi alte metode mai puţin radicale, de tipul educării, vom reuşi doar să supra- încărcăm autorităţile de aplicare a legii, şi aşa lipsite de dotări şi sub-dimensionate.  

Reporter: Ce investiţii aţi realizat în ultimul an şi ce investiţii aveţi planificate pentru următorii ani?

Gilda Lazăr: În ciuda contextului volatil, ne vedem de treabă. În toamna anului trecut, am intrat pe piaţa produselor din tutun încălzit, prin lansarea Ploom X. Dacă, iniţial, Ploom X a fost disponibil într-o serie de magazine din Bucureşti şi pe www.ploom.ro, în prezent distribuţia este în curs de a fi extinsă în întreaga ţară, rămânând în continuare selectivi cu partenerii care pot comercializa acest produs inovativ, premium.

Vom continua să investim şi în brandurile din segmentul ţigaretelor clasice, în capacităţile de producţie şi, nu în ultimul rând, în oamenii noştri.

Investim ca şi până acum în programele de responsabilitate socială derulate de mai bine de 25 de ani, dedicate cu precădere persoanelor vârstnice şi comunităţilor vulnerabile, precum şi în parteneriatele culturale cu instituţii şi evenimente de prestigiu. Din decembrie 2023, am reuşit să investim mai mult în comunitate, prin utilizarea facilităţii de redirecţionare a 20% din impozitul pe profit. Astfel, am alocat suplimentar în ultimul an peste 3 milioane de euro pentru proiecte culturale şi sociale.

De asemenea, cum am menţionat deja, vom sprijini autorităţile de aplicare a legii în activităţile de combatere a contrabandei, prin continuarea proiectului echipelor canine, precum şi prin alte programe derulate în cadrul Protocoalelor şi Memorandumurilor semnate încă din 2005 cu ANAF, apoi cu AVR, Poliţia de Frontieră, IGPR, SELEC etc.

Începând de anul trecut, investim şi în campanii publice educaţionale pentru aruncarea responsabilă a deşeurilor. Mesajul campaniei de anul acesta, "Fix la coş!", a fost promovat în luna septembrie în Bucureşti, pe panouri stradale, în staţiile şi în trenurile Metrorex, precum şi în unele publicaţii online.

Reporter: Se vorbeste mult de sus­tenabilitate, în ultima vreme. Este JTI o companie sustenabilă?

Gilda Lazăr: Pentru noi, sustenabilitate înseamnă să punem pe piaţă produse de calitate, respectând legis­laţia şi propriile standarde. Să acţionăm unde şi când trebuie, să îi ajutăm pe cei care au nevoie într-adevăr de sprijin, să fim parteneri pe termen lung. Diferenţa dintre CSR  (Res­ponsabilitate socială corporatistă) şi Sustenabilitate este mai degrabă una de perspectivă, prima fiind des­pre programele desfăşurate în trecut, iar cealaltă despre planificarea programelor viitoare, în parametrii stabiliţi de ONU, dar şi in conformitate cu politica 4S a Grupului JT. Politica 4S înseamnă îndeplinirea responsabilităţilor faţă de consumatori, acţionari, angajaţi şi societate.

Revenind la întrebare, suntem sus­tenabili pentru că, de la producţie şi comercializare şi până la investiţiile în comunitate, preferăm calitatea şi substanţa şi avem în vedere acţiunile şi parteneriatele pe termen lung. De exemplu, Seniorii JTI a demarat în 1998 ca un program pilot şi se des­făşoară şi în ziua de azi. Peste 40 de persoane în vârstă şi vulnerabile social primesc zilnic o masă caldă şi medicamente, iar de sărbători pachete festive. Din 2008, susţinem Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, din 2009 TIFF. Iar exemplele pot continua: suntem parteneri ai SoNoRo, turneelor naţionale de muzică clasică din oraşele mici, susţinem proiectele CoolSound (artiştii independenţi) şi Aplauze pentru poet (platformă de promovare a poeziei româneşti, în interpretarea unor mari actori români şi străini). De asemenea, suntem parteneri ai celor mai importante instituţii culturale - Filarmonica "George Enes­cu", Muzeul Naţional de Artă al Româ­niei, Muzeul Brukenthal, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Satului, Corul Madrigal.

De 25 de ani organizăm "Întâlnirile JTI", eveniment anual care a devenit un brand cultural naţional, sinonim cu excelenţa în dansul contemporan.

"Bursele JTI pentru Jurnalişti" este un alt program care în 2024 a aniversat 25 de ani, singurul de o asemenea complexitate, dedicat pregătirii profesionale a media pe segmentul afacerilor europene.

Toate aceste programe, proiecte şi evenimente formează identitatea corporatistă a JTI şi vor continua şi în anii care vin.

Reporter: Mulţumesc!

Citeşte SUPLIMENT TABAC Războiul din Ucraina a reconfigurat contrabanda cu ţigări