SUPLIMENT TRANSELECTRICA Radiografia financiară a Transelectrica

Transelectrica este operator unic pentru serviciul de transport al energiei electrice şi de sistem, pentru care deţine o rentă de monopol, fiind totodată administratorul pieţei de energie electrică (operator comercial) şi operator de măsurare a energiei electrice tranzacţionate pe piaţa angro. În acelaşi timp, Transelectrica asigură interconexiunile şi tranzitul internaţional al energiei electrice.

Transelectrica are ca misiune administrarea şi extinderea reţelei electrice de transport (RET) şi coordonarea planificării şi dezvoltării sistemului energetic naţional (SEN) în baza politicii energetice naţionale.

Sub aspectul structurii de organizare ca firmă, Transelectrica este un grup ce cuprinde patru (4) filiale: OPCOM - administratorul pieţei energiei electrice, Societatea pentru Servicii de Mentenanţă a Reţelei Electrice de Transport S.C. "Smart" - S.A., Formenerg - S.A. (formare profesională), Teletrans SA (furnizarea de servicii IT&C), S.C. Filiala ICEMENERG Service S.A. (proiectare, producţie şi distribuţie de aparate de masură, conducere şi control de energie electrică). Smart SA şi Teletrans SA sunt incluse în perimetrul de consolidare fi­nanciară a Grupului, celelalte două firme având rezultate financiare mici.

Transelectrica este controlată de stat (participare 58,69%), prin Minis­terul Economiei. Acţionariatul privat este divers. Persoanele juridice din sectorul privat deţin 27,5% din total acţiuni, Dedeman SRL deţine 6,14% din total acţiuni şi persoanele fizice - 7,67%. Valoarea de piaţă a companiei este, în prima decadă a lunii august 2019, la 1.517.375.039 lei/ 320.527.046,68 euro, cu o valoare a factorului Tobin Q de 0,72, ceea ce înseamnă că firma este subevaluată.

Transelectrica este pentru România o corporaţie de grup cu valoare strategică de importanţă regională nu doar naţională, intrucât, prin integrare verticală, dispune de întreg lanţul de valoa­re plus bursa de energie.

Cu toate acestea, dupa cifra de afaceri, Transelectrica ocupa poziţia 49 in totalul firmelor la nivel naţional. Dar, cifrele sunt sub potenţialul acestui grup.

Principalele surse de venit sunt tarifele de transport, de sistem şi cele tehnologice, reglementate de ANRE. Pentru perioada 1 iulie 2017 - 30 iunie 2018 tarifele au scăzut cu -9,8% la transportul energiei electrice, -14,5% la serviciile de sistem funcţionale şi cu -18,9% la servicii de sistem tehnologice. După 20 iunie 2018, tarifele s-au modificat, înregistrând o creştere de 8,54% la transportul energiei electrice şi 22,47% la serviciile de sistem. Conform Ordinului ANRE nr. 108/2018, tarifele aplicate în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019 s-au majorat cu 7,5% la transportul energiei electrice (tarif: 18,13 lei/MWh) şi a rămas la acelaşi nivel pentru serviciul funcţional de sistem (1,11 lei/MWh), scăzând la serviciul tehnlogic de sistem cu 13,4% (10,44 lei/MWh).

• Proiecte de investiţii

Corelat cu priorităţile stabilite la nivel european prin Ten Years Network Development Plan (TYNDP), dar şi cu estimările de consum şi producţie de energie din ţară, cu nevoile de dezvoltare a propriei reţele de transport şi de sistem, Transelectrica elaborează Planul de Dezvoltare a Reţelei, un plan pe 10 care se actualizează la fiecare doi ani.

În planul de dezvoltare pentru următorii 10 ani, Transelectrica preconizează o dezvoltare pe culoarul N-S de legatură între Dobrogea şi Moldova, culoarul E-V/S de legătură între Dobrogea şi Bucureşti + zona limitrofă/sudul continentului şi culoarul E-V de legătură între Moldova şi sistemul energetic naţional spre vest. Planul are ca obiective creşterea capacităţii de interconexiune cu Republica Moldova, diminuarea gradului de solicitare a reţelei din România la graniţele cu Serbia şi Ungaria, atât pentru schimburi între SEN şi aceste sisteme, cât şi pentru tranzit care traversează reţeaua SEN, reducerea riscului de funcţionare pe secţiunea de alimentare a zonei de nord - vest a Transilvaniei şi a secţiunii de alimentare Moldova, siguranţa alimentării consumului din zone deficitare, precum şi retehnologizarea şi modernizarea staţiilor existente.

Cheltuielile pentru investiţii în anul 2018 au fost modeste, situându-se la 161 milioane lei, din care 109 milioane lei sunt cheltuieli la investiţii contractate în anii anteriori, iar 24,9 mili­oane lei investiţii noi.

În anul 2018 au fost 44 obiective de investiţii, dintre care cele mai importante au fost linia 400 kV de interconexiune Reşiţa (România) - Pancevo (Serbia), în valoare de 98,6 milioane lei, retehnologizarea staţiei 400/ 220/110/20 kV Bradu în valoare de 31,4 milioane lei, modernizarea staţiei electrice 110 kV şi 20 kV Suceava (16,7 milioane lei) şi modernizarea staţiei electrice 400/110/10 kV Cluj Est (13,4 milioane lei). De asemenea, au fost încheiate contracte pentru retehnologizare staţie 220/110 kV Craiova Nord (9,8 milioane euro), trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa Timişoara-Săcălaz-Arad (2 milioane eur), retehnologizare staţia 110 kV Medgidia Sud (10,6 milioane euro).

În anul 2018 a fost aprobat "Programul privind implementarea conceptului de transformare digitală (2018-2027)", prin care se urmăreşte digitalizarea activelor RET, mentenanţa şi modernizarea activelor existente.

În plan transfrontalier, Transelectrica implementează proiectul "Mid Continental East Corridor" pentru integrarea producţiei din centralele eoliene (1000MW instalaţi) din zona de sud-vest a României şi din zona de nord-est a Serbiei, precum şi din amenajarea hidroelectrică Porţile de Fier, respectiv Djerdap (Serbia).

Proiectul "Black Sea Corridor" face parte din coridorul prioritar privind energia electrică: "Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală şi din Europa de Sud-Est ("NSI East Electricity") şi are rolul de a consolida coridorul de trans­port al energiei electrice de-a lungul coastei Mării Negre (România-Bulgaria) şi între coastă şi restul Europei. Acest proiect contribuie semnificativ, prin creşterea capacităţii de interconexiune dintre România şi Bulgaria şi prin întărirea infrastructurii care va sus­ţine transportul fluxurilor de putere între coasta Mării Negre şi coasta Mării Nordului/ Oceanului Atlantic, la implementarea priorităţilor strategice ale Uniunii Europene privind infrastructura energetică transeuropeană, condiţie obligatorie pentru realizarea obiectivelor politicii în domeniul energiei şi climei. De asemenea, prin intermediul implementarii acestui proiect se va realiza consolidarea integrării pieţei regionale şi europene de energie, lucru ce va permite creşterea schimburilor din zonă. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie cu caracter intermitent va fi posibilă prin capacitatea reţelei de a transporta energia produsă din surse regenerabile din sud-estul Europei până la principalele centre de consum şi situri de depozitare localizate în centrul Europei şi respectiv nordul Europei.

Transelectrica are în derulare deja 2 proiecte in cadrul acest proiect, ambele cofinantate din fonduri europene nerambursabile. Este vorba despre proiectul LEA 400 kV Cernavodă-Stâlpu s,i LEA 400 kV Gutinas,-Smârdan. Ambele benefice pentru evacuarea energiei regenerabile produsă în zona Dobrogei.

Pentru interconexiunea reţelelor electrice între România şi Republica Moldova, în baza Memorandumului de Înţelegere dintre România şi Republica Moldova şi a Acordului de cooperare în domeniul energiei electrice (2016) există proiecte pentru realizarea lucrărilor complementare interconexiunilor Isaccea-Vulcăneşti- Chişinău, laşi-Ungheni-Străşeni, Suceava-Bălţi.

Ca proiect prioritar, în Planul de Dezvoltare pe 10 ani al RET este recomandat proiectul de interconectare prin staţie Back to Back la Vulcăneşti şi LEA 400kV Vulcăneşti - Chişinău.

În acelaşi timp, se analizează şi posibilitatea interconectarii sincrone cu Republica Moldova.

Investiţiile Transelectrica în anii viitori pentru completarea inelului de 400 kV al României, cât şi pentru creşterea capacităţilor de interconexiune pot fi afectate de decizia statului de a preleva 90% din profitul companiilor controlate de stat, precum şi de impozitarea rezervelor din reevaluarea activelor fixe. Or, Transelectrica face parte dintr-o industrie în care investiţiile în capital fix trebuie să se menţină la un nivel ridicat, altfel rata profitului net marginal şi eficienţa capitalului vor scădea.

• Evoluţia rezultatelor financiare în Semestrul întâi 2019, conform datelor publicate de firmă în raportarea financiară interimară

În primele şase luni ale anului în curs, cifra de afaceri a Transelectrica a scăzut cu 4,2%, comparativ cu cea din prima jumătate a lui 2018. Cifra de afaceri a fost calculată luând în considerare veniturile din serviciul de trans­port, servicii de sistem şi din piaţa de echilibrare, fără alte venituri, la un volum tarifat de energie de 27,92 TWh (-o,1% faţă de S1 2018).

Segmentul activităţilor cu profit permis a înregistrat o uşoară creştere a veniturilor în procent de 9% (609 milioane lei în primul semestru din 2019, faţă de 560 milioane lei în aceeaşi perioadă din 2018), ca urmare a creşterii tarifului cu 7,5% la transportul energiei electrice (tarif: 18,13 lei/MWh), în timp ce veniturile din activităţile zero-profit au înregistrat o scădere de 15%.

Cheltuielile totale de exploatare nu au crescut semnificativ (+2%), majorări înregistrându-se la cheltuieli privind serviciile de sistem tehnologice (14%), la cele de personal (15,8%), în timp ce investiţiile sunt modeste (85,7 milioane lei).

Comparativ cu primele şase luni din 2018, rezultatele sunt în scădere la toate capitolele, astfel: profitul înainte de impozitare este de 35.163.159 lei (-67% comparativ cu semestrul întâi 2018), profitul net 30.224.853 lei (-69,3%), EBIT - 39.809.935 lei (-64%), iar EBITDA este de 175.265.971 lei (-33%). Cu toate aces­tea, marja EBITDA înregistrează un nivel bun (15%), pentru că amortizarea este ridicată, în schimb rata profitului marginal este la un nivel de 2,6%. Eficienţa capitalului/Return on equity - ROE este la un nivel modest (0,0106 sau 1,6%), iar randamentul activelor/ROA este de 0,0070 sau 0,7%.

Gradul de îndatorare a scăzut de la aproximativ 40% în decembrie 2018 la 33,4%, dar trebuie ţinut cont de faptul că valoarea activelor totale a scăzut (-8,7%). De asemenea, au fost reduse datoriile curente cu 32,7%, iar cele pe termen lung - cu 6,8%.

Solvabilitatea globală a crescut uşor, de la 2,5 la 3, iar lichiditatea curentă/testul acid este de 1,44 (benchmark > 1). În structura activelor curente, numerarul a scăzut cu 38,5%.

• Evoluţia rezultatelor companiei în baza situaţiilor financiare inregistrate la 31 decembrie 2018

După o redresare în 2017, cifra de afaceri în anul 2018 a scăzut cu 11% (2.675.324.156 lei). Veniturile cele mai mari au fost obţinute din servicii transport energie electrică (39,3% din total) şi piaţă de echilibrare (33,2% din total), deşi a scăzut faţă de 2017 cu 30,7%, iar din servicii de sistem func­ţionale - 25,77% din total venituri (în creştere cu 7,8% comparativ cu 2017).

În intervalul 1 iulie 2017 - 30 iunie 2018, dinamica veniturilor a fost influenţată de cererea la cantitatea de energie (-1,8%) şi de sistemul de tarifare valabil pentru aceeaşi perioadă de timp. Tariful la transportul de energie a fost majorat după 1 iulie 2018 (Ordin nr. 108/20.06.2018) şi s-a reflectat pozitiv în încasările Transelectrica.

În perioada ianuarie - decembrie 2018, cheltuielile de exploatare au fost mai scăzute cu 12,4%. Au scăzut cheltuielile pentru operarea sistemului, pentru piaţa de echilibrare şi cele cu amortizarea, în schimb au crescut modest celelalte cheltuieli de exploatare: servicii de sistem tehnologice, de personal, reparaţii şi mentenanţă, materiale şi consumabile. Totuşi, scăderea cheltuielilor cu amortizarea nu este neapărat un semn bun. Se cheltuieşte prudent pentru încadrarea în indica­tori, astfel încât să se obţină rezultate pozitive, dar investiţiile sunt mici. Din acest punct de vedere se simte presiunea reglementărilor publice con­strângătoare care împiedică dezvoltarea acestei companii.

Profitul înainte de impozitare a fost de 93.064.329 lei (+98,5% faţă de decembrie 2017). Creşterea semnificativă a profitului înainte de impozitare (se observă şi în profitul din exploatare) se datorează mai mult reducerii cheltuielilor decât majorării vânzărilor, precum şi contractării investiţiilor faţă de cele planificate. De pildă, veniturile din serviciul de transport s-au majorat cu 1,44% în termeni nominali, iar cele din servicii de sistem cu 7,82%. Rata profitului marginal este de 3%, EBIT a crescut cu 64%, iar EBITDA cu 8%, comparativ cu rezultatele înregistrate în decembrie 2017. De asemenea, rata EBITDA este de 15,3%, eficienţa capitalului este de 3% (+178% faţă de 2017), rentabilitatea capitalului angajat - ROCE este tot de 3%, iar randamentul activelor este 0,0174 sau 1,7%.

Rata lichidităţii curente/testul acid este de 1,28 (+7% faţă de decembrie 2017), solvabilitatea globală este de 2,5 (-0,4% comparativ cu decembrie 2017), iar gradul de îndatorare este de 39,8% , aproximativ la acelaşi nivel ca în decembrie 2017.