SUPLIMENT VOIAJOR România turistică - pe o pantă ascendentă

Reporter: Unde se află turismul românesc după mai bine de doi ani de pandemie şi restricţii?

Constantin-Daniel Cadariu: După mai bine de doi ani de pandemie, putem spune că turismul românesc se află într-un proces amplu de revitalizare. Odată cu eliminarea restricţiilor impuse de pandemie, cererea turistică internă a crescut considerabil. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, observăm că România a înregistrat, în primele şapte luni ale acestui an, o creştere a numărului de vizitatori cu 25,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aşadar, în perioada ianuarie - iulie 2022, sosirile turiştilor români au reprezentat 86,3%, adică 5.097.600 de persoane, iar sosirile turiştilor străini au înregistrat un procent de 13,7%, respectiv 809.500. Amintim că, la iniţiativa MAT, a fost reluată măsura de acordare a voucherelor de vacanţă emise în ianuarie 2019 - decembrie 2020 pentru angajaţii din sectorul bugetar, măsură care a contribuit la refacerea capacităţii de muncă şi la stimularea circulaţiei turistice interne.

Reporter: Ce măsuri a luat statul pentru susţinerea turismului românesc în pandemie?

Constantin-Daniel Cadariu: Ministerul Antreprenoratului şi Turismului a derulat în cele nouă luni de activitate o serie de programe care să vină în sprijinul operatorilor economici din industria tursimului românesc, în contextul pandemiei COVID-19. Prin schemele de ajutor de stat derulate de MAT (atât HoReCa 1 cât şi M2), s-au făcut plăţi către HoReCa în valoare de 796.600.000 euro, suplimentar faţă de şomajul tehnic asigurat de Guvernul României şi de programul Kurzarbeit. De asemenea, amintim că, în cadrul celei de-a doua etape a Măsurii 1, "Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile", din cadrul schemei de ajutor de stat, 17.368 de aplicanţi acceptaţi au beneficiat de maxim 2.000 euro/beneficiar, schema fiind bugetată din sumele rămase neutilizate în cadrul primei sesiuni, respectiv 100.000.000 euro, dintre care 85.000.000 euro din POC 2014-2020 şi 15.000.000 euro din cofinanţarea de la bugetul de stat.

Reporter: Ce alte măsuri aveţi în vedere pentru perioada care urmează?

Constantin-Daniel Cadariu: În aceste momente lucrăm împreună cu mediul asociativ din industria ospitalităţii şi încercăm operaţionalizarea programului HoReCa 2 pe cadrul temporar Ucraina, astfel încât să poată fi compensate anumite pierderi pe care aceştia le resimt în contextul creşterii preţurilor utilităţilor.

Reporter: Cum promovează statul turismul românesc pe plan internaţional?

Constantin-Daniel Cadariu: În primul rând, o prioritate a fost declararea sectorului de turism ca domeniu strategic al economiei naţionale. Am reuşit acest lucru odată cu adoptarea reformei Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor (OMD), prin O.U.G. Noile structuri care vor fi dezvoltate la nivel local, judeţean, regional şi unul la nivel naţional vor avea misiunea de a promova România turistică la înalte standarde.

Trebuie să fim conştienti, totodată, că în ultimii 30 de ani statul nu şi-a atins această ţintă. Prin urmare, OMD-urile vor fi formate din mai mulţi factori interesaţi, cu atribuţii în acest domeniu, respectiv operatori economici privaţi, asociatii, federaţii, patronate de profil, persoane din domeniul academic şi chiar din instituţiile mass-media, alături de U.A.T-uri.

Însă, până la înfiinţarea şi operaţionalizarea acestor structuri a fost înfiinţat Consiliul de Brand Turistic Naţional format din cinci specialişti din cadrul MAT şi 24 din partea mediului privat care au gândit un plan de acţiuni de promovare pentru perioada următoare:

- campaniile de promovare integrată TV-online a României ca destinaţie turistică, potrivită pentru city-break, prin intermediul formatorilor de opinie pentru turiştii străini;

- operaţionalizarea portalului unic romania.travel.

Totodată, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, în colaborare cu structurile asociative, a finalizat schema de ajutor de minimis privind susţinerea operatorilor din turism pentru dezvoltarea activităţii de incoming, care are ca scop stimularea creşterii numărului de vizitatori străini în România, precum şi prelungirea sejururilor acestora.

Numărul maxim al operatorilor economici care vor beneficia de sprijin se estimează la 1.200, iar valoarea totală a ajutoarelor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de minimis, în limita creditelor bugetare şi de angajament aprobate anual prin legea bugetului de stat.

De asemenea, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului urmează să reia participarea la o serie de târguri şi expoziţii internaţionale de turism, cu stand de ţară.

Reporter: Cum se pregăteşte pentru următoarele târguri şi expoziţii din afara ţării?

Constantin-Daniel Cadariu: La sfârşitul anului, România va fi prezentă cu stand naţional la trei manifestări expoziţionale internaţionale, respectiv WTM Londra, Tour and Travel Varşovia şi IBTM Barcelona, iar pe plan intern, va participa la Ediţia de toamnă a Târgului de Turism al României din perioada 10-13 noiembrie 2022.

Conceptul de participare este creat de Consiliului de Brand Turistic Naţional şi se va promova componenta de city break, cu precădere pe oraşele cu aeroport internaţional din cele opt regiuni istorice. Am lucrat împreună la un concept care să aducă plus valoare destinaţiilor turistice şi am luat în considerare specificul fiecărui eveniment. Sper ca în curând să putem da publicului informaţii cu privire la partea vizuală a standurilor. Este un efort susţinut şi nu am mai lăsat lucrurile în baza inerţiei sau a principiului "merge şi aşa". Târgul de la New York a fost o învăţătură pentru noi toţi şi o lecţie pe care am învăţat-o.

Ideea de promovare se va axa inclusiv pe Brandul turistic naţional "România, Exploraţi Grădina Carpaţilor".

Reporter: Care sunt priorităţile ministerului de resort pentru dezvoltarea turismului?

Constantin-Daniel Cadariu: Una dintre priorităţile ministerului pentru dezvoltarea turismului românesc o reprezintă modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare şi balneoclimatice. În acest sens, la sfârşitul lunii iunie a acestui an, am lansat în consultare publică schema de minimis care va susţine dezvoltarea afacerilor din aceste zone unde regăsim resurse naturale terapeutice, iar în perspectivă ne dorim ca destinaţia România să devină tot mai competitivă şi atractivă pe plan internaţional. Aceasta se află, în prezent, în proces de avizare interministerială.

Înfiinţarea OMD-urilor reprezintă, de asemenea, o reformă mult aşteptată pentru turismul din România. MAT a reglementat Procedura de avizare a Organizaţiilor de Management al Destinaţiei prin Ordinul de Ministru, fiind publicată în luna august şi în Monitorul Oficial.

OMD-urile vor derula o serie de activităţi care vor avea ca obiectiv coordonarea procesului de realizare şi implementare a brand-ului destinaţiei, precum şi a strategiei de dezvoltare şi marketing turistic, dar şi la încheierea de parteneriate cu alte destinaţii apropiate geografic sau tipuri de produse turistice, în vederea creşterii competitivităţii regionale.

De asemenea, trebuie să amintim că, anul acesta, în ceea ce priveşte bugetul prevăzut pentru H.G nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism - Masterplanul investiţiilor în turism - şi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism, este de 100 de milioane lei credite bugetare şi 500 de milioane lei credite de angajament

În ceea ce priveşte actualul proiect de H.G privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism, aflat în dezbatere publică, vor fi realizate solicitări de buget pentru anul 2023, în baza proiectelor care vor fi adoptate prin ordin de ministru.

Reporter: Câţi turişti au sosit în ţara noastră în acest sezon şi câţi turişti români au plecat în destinaţii internaţionale? Cum se situează aceste cifre faţă de cele din 2019?

Constantin-Daniel Cadariu: Numărul de români care au ales să îşi petreacă anul acesta vacanţele în destinaţiile locale se aproprie de cel aferent anului 2019, considerat cel mai bun an pentru turismul românesc. Adevărata cifră de referinţă nu trebuie să fie 2019, ci 10% din PIB. Chiar şi în cel mai bun an, turismul a reprezentat 2,9% din PIB. Atât statul, cât şi mediul privat trebuie să depună efoturi pentru a creşte relevanţa industriei în termeni macroeconomici.

Conform Institutului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-iulie 2022, 5.907.100 de persoane ne-au vizitat ţara, dintre care 5.097.600 de români şi 809.500 de străini, comparativ cu anul 2019, aceeasi perioadă, când ţara noastră a înregistrat un număr de 7.267.000 de turişti, dintre care 5.759.900 români şi 1.507.700 străini. Durata medie a şederii pe anul 2019 a fost, în rândul turiştilor români, de 2,2 zile, iar în rândul turiştilor ştrăini de 2 zile, comparativ cu anul 2022, unde durata medie a şederii în rândul turiştilor români a este de 2,1 zile, iar în rândul turiştilor străini de 2,2 zile.

Se poate observa faptul că, în urma celor doi ani de pandemie, România, din punct de vedere turistic, se află pe o pantă ascendentă.

Reporter: Cât de mult a reuşit turismul românesc să se reabiliteze în acest an şi ce perspective are acesta?

Constantin-Daniel Cadariu: Pandemia a afectat turismul incredibil de mult, însă în ciuda provocărilor economice şi geopolitice din ultimii ani, turismul românesc se apropie de nivelul pre-pandemic. Încă de la începutul anului 2022, în luna ianuarie, numărul turiştilor străini a crescut cu 56,5%, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut (sursa INS ).

De asemenea, în ceea ce priveşte disponibilitatea turiştilor de a călători intern a crescut în ultima vreme.

Suntem conştienţi că restartarea turismului inţernational, la nivelul de dinainte de pandemie, va avea loc, cel mai probabil, în intervalul 2024-2026. Prognoza Organizaţiei Mondiale a Turismului ne arată că, după pandemia de COVID-19, industria îşi poate reveni total până în 2023-2024, însă luând în calcul situaţia actuală din energie şi războiul de la graniţă, realitatea este că ne putem raporta abia la anul 2026.

Reporter: Unde ne aflăm pe harta europeană a turismului şi ce-i lipseşte domeniului în acest moment? Ce neajunsuri are legislaţia de profil şi care ar fi măsurile necesare pentru soluţionarea acestora?

Constantin-Daniel Cadariu: România se bucură de notorietate turistică la nivel european şi reprezintă una dintre atracţiile turistice de interes pentru turiştii străini.

România este ţara cu foarte mult potential turistic şi cu o ofertă variată de turism. Menţionez că România dispune de turism montan, turism în Delta Dunării, turism de agrement Marea Neagră, turism balnear cu locuri unde putem practica turismul medical şi multe altele.

Cultura, istoria, tradiţiile româneşti atrag turiştii străinii prin modul în care s-au păstrat de-a lungul a generaţii întregi. Turiştii, atât cei români, cât şi cei străini, sunt în căutare de locuri lipsite de zgomotul cotidian, de locuri în care să se contecteze cu natura, iar România este una dintre ţările care încă şi-au păstrat caracterul natural.

Anul acesta, România a ocupat locuri de cinste în topurile celor mai bune ţări de vizitat. De exemplu, jurnalistii CNN Travel au inclus România pe lista destinaţiilor europene datorită Munţilor Apuseni.

În luna iulie a.c, Comisia Europeană pentru Turism (CET) şi TCI Research poziţiona România pe locul al patrulea în clasamentul ţărilor cu cele mai bune recenzii online oferite de turişti.

Europe's Best Destination anunţa, la începutul anului 2022, că în urma voturilor a 500.000 de turişti străini, Oradea s-a clasat pe locul al şasele în topul preferinţelor. De asemenea, dacă vorbim despre gastronomia românească, România ocupă locul al patrulea în topul celor mai apreciate 50 de gastronomii din întreaga lume.

În ceea ce priveşte legislaţia de profil, suntem conştienţi că trebuie îmbunătăţită sau cel puţin adaptată condiţiilor actuale, iar Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului face demersuri constante în acest sens, astfel încât să corespundă nevoilor reale ale celor care activează în domeniu. Operaţionalizarea OMD-urilor va fi un test al parteneriatelor la toate nivelurile.

Reporter: Cum vă pregătiţi pentru criza care se întrevede, în contextul unui război la graniţă, ce aduce inflaţie, dobânzi crescute şi impredictibilitate?

Constantin-Daniel Cadariu: Trebuie să recunoştem că efectele pandemiei încă se resimt. În plus, parcurgem o perioadă dificilă, având în vedere situaţia actuală din energie şi războiul de la graniţă. Cred că fiecare dintre noi trebuie să ne responsabilizăm, atât cetăţenii, cât şi autorităţile publice, pentru a putea depăşi această criză.

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului face, în acest sens, demersuri care să vină în sprijinul operatorilor economici din turism.

De exemplu, operaţionalizarea programului HoReCa 2 reprezintă o prioritate. Având în vedere că la data de 30 iunie cadrul temporar COVID a expirat, vom lucra un nou cadru temporar, Ucraina.

Vom încerca să includem printre beneficiari şi acele societăţi care au ca activitate organizarea de evenimente, care au fost excluşi sau uitaţi la prima ediţie.

Reporter: Mulţumesc!