SURSE FT: BCE a creat linii secrete de finanţare pentru băncile noastre cu capital grecesc

Banca Centrală Europeană (BCE) a creat linii secrete de finanţare, constând în facilităţi de credit bilaterale, către România şi Bulgaria, în cadrul eforturilor pe care le face ca să convingă băncile centrale să nu oprească susţinerea băncilor cu acţionariat grecesc, potrivit unor surse citate de Financial Times şi preluate de Mediafax.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a spus că nu are cunoştină despre o astfel de linie de finanţare

"Nu comentez, pentru că la mine nu a ajuns o astfel de informaţie", ne-a spus domnia sa, adăugând că, deocamdată, băncile noastre cu capital elen nu au nevoie de lichiditate şi că, dacă BNR ar fi avut nevoie de bani de la BCE, ar fi solicitat de mult ajutorul Băncii Centrale Europene.

Atât oficialii BCE, cât şi cei ai Băncii Naţionale din Bulgaria au refuzat să comenteze această informaţie.

De altfel, această ştire, referitoare la măsura BCE, vine în contextul în care reprezentanţii Băncii Naţionale a României au precizat, în mai multe ocazii, că operatorii financiari autohtoni cu capital elen nu sunt dependenţi de finanţările primite din partea acţionarilor, având niveluri foarte bune de solvabilitate şi lichiditate.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a subliniat, recent, că liniile de finanţare de la băncile mamă reprezintă 27,5% din totalul pasivelor băncilor româneşti cu capital grecesc: Domnia sa a adăugat: "Majoritatea semnificativă, de 81,5%, au scadenţa mai mare de un an. Nu au cum să retragă aceste linii de finanaţare. În cazul în care liniile de finanţare nu vor mai fi reînnoite, băncile româneşti cu capital grecesc au resurse suplimentare suficiente ca să obţină lichiditate. Activele eligibile pentru refinanţare la BNR reprezintă aproape dublu faţă de nevoia de lichiditate în cazul ne-reînnoirii liniilor de finanţare care expiră în 2015".

Oficialul BNR a reiterat că operatorii noştri bancari cu capital grecesc se supun legilor din România, fiind supravegheaţi direct de BNR. Potrivit declaraţiilor sale, solvabilitatea băncilor româneşti cu capital grecesc era de 17,6%, în mai 2015, în creştere faţă de 16,3%, în decembrie 2014, peste minimul impus, de 8%.

"Toate cele patru bănci româneşti cu capital grecesc au fie numerar în casă sau în rezervele minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar. (...) În caz de momente emoţionale mai mult sau mai puţin justificate, băncile pot să asigure lichiditatea, se aprovizionează de la BNR", a mai spus Mugur Isărescu.

Şeful Băncii Centrale a menţionat că rezervele minime obligatorii constituie un bazin mare de lichiditate, nivelul rezervelor în valută, de 14%, reprezentând "câteva" miliarde de euro: "Nu există potenţial de retragere de asemenea lichiditate. De asemenea, rezervele minime pentru pasivele în lei reprezintă câteva miliarde bune de lei, care se găsesc sub formă lichidă, iar băncile nu trebuie să apeleze la altceva. În afară de scopul monetar, în subsidiar rezerva minimă obligatorie are şi un rol prudenţial, de a avea lichiditate pentru situaţii deosebite".

Guvernatorul a amintit că, în caz de necesitate, BNR poate fi împrumutător de ultimă instanţă, nu numai prin operaţiuni repo, dar şi prin credit special, asigurând astfel lichiditatea necesară unei bune funcţionări a pieţelor, funcţie pe care nu o au toate băncile centrale.

Mugur Isărescu a subliniat că o retragere de capitaluri "peste noapte", înainte de scadenţă, reprezintă o bilă neagră majoră pentru acţionar, care şi-ar putea pierde dreptul de vot în cadrul băncii locale.

Anterior, Nicolae Cinteză, directorul direcţiei de Supraveghere Financiară din BNR, ne-a spus că BNR se pregăteşte să suspende dreptul de vot pe care băncile greceşti îl au în calitate de acţionari ai unor operatori bancari de la noi, în cazul în care primele dintre acestea ar intra în incapacitate de plată.

De asemenea, în contextul situaţiei de criză prin care trece Grecia, BNR a luat o măsură în premieră în sistemul bancar românesc - a recomandat băncilor româneşti cu capital grecesc să încheie un acord de compensare cu acţionarii lor, care să nu permită acestora din urmă să-şi retragă depozitele de la noi, în cazul unui control pe capital, astfel încât să se compenseze expunerile băncilor noastre cu sursele atrase de la acţionari. După cum ne-a spus Nicolae Cinteză, instituţiile din ţara noastră au ascultat sfatul Băncii Centrale şi au încheiat astfel de acorduri cu băncile mamă.

Informaţia referitoare la sprijinul BCE pentru băncile cu capital grecesc din Bulgaria şi România a apărut în condiţiile în care Banca Centrală Europeană a decis, ieri, să extindă finanţarea de urgenţă a băncilor din Grecia cu 900 de milioane de euro, la aproape 90 miliarde euro.

Sursa citată de FT a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a se asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei.

Linii swap similare, prin care băncile centrale se pot împrumuta de la BCE pentru a reîmprumuta bani pe piaţa locală, au fost utilizate în perioada crizei financiare din zona euro, dar au fost anunţate public.

Cele patru bănci cu acţionariat grecesc din ţara noastră sunt Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească.