Sute de migranţi rămân blocaţi pe mare, pe fondul tensiunilor dintre Franţa şi Italia

Sute de migranţi erau în continuare blocaţi ieri seara în largul Italiei, pe nave umanitare, inclusiv cea a ONG-ului SOS Mediterranee, Ocean Viking, a cărei soartă a declanşat o ceartă diplomatică între Franţa şi Italia, informează astăzi AFP, potrivit Agerpres.

După mai multe zile sau chiar săptămâni pe mare, trei nave-ambulanţe ce au salvat migranţii care încercau să traverseze Mediterana dinspre coastele nord-africane spre Europa au obţinut autorizaţia de a acosta în porturi italiene.

Însă Roma a autorizat doar o parte dintre migranţii salvaţi să coboare la mal, spre nemulţumirea organizaţiilor umanitare.

"Rise Above", nava ONG-ului german Lifeline, a putut să-i lase să coboare ieri dimineaţa în portul Reggio Calabria, în sudul Italiei, pe toţi cei 89 de migranţi de la bordul său. Şase migranţi fuseseră evacuaţi încă de duminică, din raţiuni medicale.

Nava sub pavilion german Humanity 1, al ONG-ului SOS Humanity, a fost autorizată să acosteze duminică în Catania, în Sicilia, pentru a debarca 144 de persoane, în special femei şi minori. Însă Italia a refuzat să primească 35 de bărbaţi majori de pe această navă.

Geo Barents, nava organizaţiei umanitare Medici fără Frontiere (Medecins sans Frontieres, MSF), sub pavilion norvegian, a acostat de asemenea duminică seara în Catania: 357 de persoane au putut debarca, printre care şi copii, însă altor 215 de migranţi li s-a refuzat intrarea pe teritoriul italian.

Printre aceştia din urmă, doi sirieni care au sărit luni în apă în port, în timp ce o a treia persoană a sărit să-i salveze. Scoşi din apă, ei au dormit într-o camionetă pe chei şi vor putea cere azil, a explicat pentru AFP senatorul democrat Antonio Nicita.

O nouă inspecţie medicală urma să aibă loc ieri la bordul navei Geo Barets, unde s-a declanşat o epidemie de scabie, a explicat el.

Refuzul de a-i primi pe toţi pasagerii de pe aceste nave "îi pune în pericol şi încalcă obligaţiile Italiei faţă de drepturile omului", a atenţionat ieri ONG-ul Human Rights Watch. Legislaţia internaţională şi europeană garantează dreptul de a cere azil şi interzice expulzările colective, a amintit organizaţia nonguvernamentală.

În schimb, Ocean Viking al ONG-ului european SOS Mediterranee şi care navighează de asemenea sub pavilion norvegian, nu a primit undă verde pentru a acosta în Italia.

"În faţa tăcerii asurzitoare a Italiei, SOS Mediterranee a anunţat că a cerut ieri Franţei să ofere un port sigur pentru acostarea navei Ocean Viking, ce ar urma să sosească în apele internaţionale de lângă Corsica pe 10 noiembrie", a transmis ONG-ul.

"Această soluţie extremă este rezultatul unui eşec critic şi dramatic al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi statelor asociate de a facilita desemnarea unui loc sigur" pentru acostare, a insistat ONG-ul.

Guvernul francez a denunţat ieri seara "comportamentul inacceptabil" al autorităţilor italiene, care este "contrar legislaţiei maritime şi spiritului european de solidaritate", a declarat o sursă guvernamentală franceză pentru AFP.

"Aşteptăm altceva de la o ţară care este astăzi primul beneficiar al Mecanismului European de Solidaritate", a adăugat această sursă.

Mai târziu în timpul serii de ieri, noua şefă de extremă dreapta a guvernului italian, Giorgia Meloni, i-a mulţumit Franţei care, potrivit ei, a acceptat să primească nava Ocean Viking, cu 234 de migranţi la bord, în unul dintre porturile franceze.

Însă Ministerul de Interne al Franţei a precizat că nava se află "pentru moment în apele italiene", "până mâine (miercuri) după-amiaza cel puţin".

Guvernul italian, cel mai de dreapta după cel de-Al Doilea Război Mondial încoace, s-a angajat să urmeze o linie dură faţă de migranţi. El cere o mai mare solidaritate din partea ţărilor europene în ceea ce priveşte primirea de migranţi şi consideră că statele sub al căror drapel navighează navele umanitare trebuie să-şi asume la rândul lor responsabilitatea.

Potrivit Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Germania a fost în 2021 ţara din UE care a înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil (148.200), devansând Franţa (89.400), Spania (65.400), Regatul Unit (56.500) şi Italia (43.800).

Italia a înregistrat în acest an o creştere puternică a numărului de sosiri pe mare pe teritoriul său, potrivit cifrelor Ministerului de Interne grec, cu 88.100 de persoane sosite în zonele sale de coastă de la 1 ianuarie până în prezent, comparativ cu aproape 56.000 şi 30.400 în aceeaşi perioadă din anii 2021 şi respectiv 2020, ani de criză sanitară.

Doar 14% dintre migranţii intraţi în Italia anul acesta au fost salvaţi şi debarcaţi de ONG-uri umanitare, potrivit Ministerului de Interne italian.