Autorizaţiile acordate de Ministerul Agriculturii pentru tratarea seminţelor de cereale păioase de toamnă cu produse pe bază de neonicotinoide sunt perfect valabile pentru că instituţia este răspunzătoare de producţia agricolă a României, iar cercetările au demonstrat că nu există nicio legătură directă între aceste tratamente şi dispariţia albinelor, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), Valeriu Tabără, conform agerpres.ro.
Trei organizaţii agricole şi de mediu - WWF România - Fondul Mondial pentru Natură, Asociaţia Eco Ruralis şi Federaţia Asociaţiilor Apicole din România ROMAPIS - au solicitat în urmă cu trei zile Ministerului Agriculturii retragerea autorizaţiilor temporare acordate la cererea Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, pentru utilizarea a trei produse pe bază de neonicotinoide, deoarece pun în pericol siguranţa polenizatorilor şi a cetăţenilor.
În replică, Valeriu Tabără a opinat că solicitările au fost făcute ''doar din dorinţa de afirmare, fără argumente ştiinţifice''.
"Părerea mea este că e o fugă după o anumită afirmare, după dorinţa de dialog a unor lideri cu ministerul pe anumite probleme. În general, toate dialogurile acestea trebuie duse cu cei care reprezintă majoritatea fermierilor. Aceste asociaţii trebuie luate în primul rând în calcul. Sigur, trebuie să se stea de vorbă cu absolut toţi şi dacă ar fi un fermier individual, e nevoie să se discute cu el. Dar sigur că opinia şi deciziile se iau în funcţie de majoritate şi de constatările făcute în urma unor cercetări sistematice, aşa cum le-am făcut noi. Noi nu ne-am bazat pe speculaţii şi repet am făcut analizele la cele mai perfecţionate laboratoare din Europa, în Franţa, Germania şi respectiv Bulgaria, dar ne-am bazat foarte mult pe Franţa şi Germania, pentru că acestea sunt peste ceea ce înseamnă criterii de performanţă la UE", a adăugat el.
Preşedintele ASAS a subliniat că au fost făcute analize la aceste laboratoare, după toate regulile Uniunii Europene, şi nu au fost constatate reziduuri care să se constituie într-un pericol nici pentru albine, dar nici pentru om.
"Este perfect valabil, în opina noastră, ceea ce a făcut Ministerul Agriculturii, pentru că în primul rând este răspunzător de producţia agricolă a României şi a românilor. Nu se pot face culturi la unele plante fără tratamentul seminţei. Este exclus. Este vorba de porumb, floarea soarelui şi rapiţă. La grâu, chiar dacă sunt neonicotinoide s-a constatat din cercetări, şi cercetări făcute extrem de sistematice şi de serioase, că rămâne ceva în sol, dar este o înjumătăţire foarte rapidă. Pe de altă parte, albinele nu au cum să ajungă, pentru că ele nu mai culeg, nu mai sunt flori în luna octombrie, noiembrie, decembrie. În al patrulea rând, la un tratament făcut cu atenţie nu rămân nici în sol cantităţi de pesticide", a explicat Tabăra.
El a menţionat că în Franţa, dar şi în alte ţări din UE, nu s-au mai făcut tratamente cu neonicotinoide de ani de zile, iar fenomenul de dispariţie a albinelor a continuat.
"Se pare, aşa cum spuneam în 2010 la o discuţie la Uniunea Europeană, fenomenul este altul, cel care stă la baza unor probleme legate de albine. Sigur că există şi fermieri care nu respectă regulile de tratament. Un alt argument este că se importă miere şi produse din Ucraina pe care UE le atestă ca bune pentru consum pe teritoriul ei. Ori, Ucraina foloseşte neonicotinoide pe scară largă şi nu numai, ci şi alte pesticide, cu remanenţă mare chiar. E o chestiune la care nu poţi să mergi cu mai mulţi parametri. Din păcate, UE merge şi cu mai mulţi parametri", a mai susţinut preşedintele ASAS.
Tabără a precizat că decizia UE de a interzice pesticidele de tipul neonicotinoidelor a venit după o sentinţă a Curţii Europene care a judecat un proces reclamat de un belgian la ceea ce se întâmpla în Belgia şi atunci a fost o recomandare la nivelul statelor membre de a nu mai folosi nici derogări.
"Nu s-a ţinut seama de situaţia unor ţări precum România care este expusă, care practic nu poate realiza producţii, intră în nesiguranţă şi nu numai, într-o zonă de risc masiv, de a nu putea produce cele trei culturi şi atunci ministerul (MADR n.r.) este obligat. Dar repet: cercetările scot în evidenţă faptul că nu există niciun risc privind reziduurile pe aceste pesticide, ele rămân la un nivel de speculaţie de un anumit tip, şi politică şi economică, probabil. Noi am fi ultimii care ar putea recomanda ceva ce ar fi dăunător, iar în România cu atât mai mult cu cât numărul de familii de albine a crescut, este dublu faţă de acum 5 - 6 sau 10 ani când se foloseau alte pesticide mai tari şi mai cu şoc pentru toate insectele", a mai spus şeful ASAS.
Ministerul Agriculturii a acordat, la începutul acestei luni, autorizaţiile pentru utilizarea în situaţie de urgenţă a trei produse pe bază de neonicotinoide pentru tratarea seminţelor de cereale păioase de toamnă (porumb, floarea soarelui şi rapiţă) pentru combaterea dăunătorilor de sol.