Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, va susţine formele de sprijin pentru agricultura ecologică, dar nu va renunţa nici la cele pentru agricultura intensivă, dacă sunt competitive şi nepoluante.
"Am de gând să asigur orice forme de sprijin oricărui tip de agricultură din această ţară care are tendinţă de performanţă sau are piaţă. Nu am reţineri faţă de agricultura ecologică sau de cea intensivă. Ele trebuie să îndeplinească însă nişte reguli, res-pectiv să dea producţie de calitate, să nu polueze şi să fie competitive", a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, citat de Agerpres.
Acesta a precizat că ar dori să vadă o analiză comparativă a unor producţii agricole obţinute în sistem ecologic şi în sistem convenţional pentru a decide ce tip de agricultură oferă produse mai bune din punct de vedere calitativ dar şi competitive.
"Nu am văzut niciodată astfel de date. Vreau să văd bobul de grâu fertilizat şi cel nefertilizat, să văd compoziţia lui chimică, respectiv care este mai bun", a spus Tabără.
În privinţa agriculturii ecologice, şeful MADR a spus că în acest sector trebuie pusă la punct certificarea.
"Aş vrea ca în România certificarea şi organizarea pe segmentul agriculturii ecologice să fie făcute foarte bine. În aceste zile mă voi vedea cu organizaţiile din agricultura ecologică pentru a discuta probleme din sector. Am avut multe întâlniri cu acestea şi pot spune că multe lucruri mi le însuşesc, dar şi că în multe altele greşesc din punct de vedere tehnic. Dacă dau numai un exemplu, Poiana Narciselor, am fi avut-o oare dacă acolo nu ar fi fost o tradiţie de lucrare a acelui loc? Dacă acolo nu mai las să se facă anumite lucrări este clar că în lupta dintre biotipuri câştigă cel mai puternic, nu cel mai slab care trebuie să fie protejat. E uşor să spui că îngrădesc un parc şi nu mai fac nimic acolo, dar în acest fel factorul antropic dispare", a explicat Tabără.
Şeful de Agricultură a mai dat exemplul cositului din zona Ardealului unde nu se putea intra cu coasa în iarbă "până când nu sună clocoticiul".
"În Ardeal nu aveai voie să coseşti până când nu suna clocoticiul. Dacă mergi prin iarbă vara şi auzi ca nişte clapete spaniole atunci era momentul în care majoritatea speciilor avea sămânţa formată pe o treime din fluorescentă, iar când se cosea se scuturau seminţele", a menţionat Valeriu Tabără.
Agricultorii care vor să treacă la cultive sau să crească animale în sis-tem ecologic beneficiază de fonduri europene de 3,098 milioane de euro în 2010 pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole din sectorul de agricultură ecologică. Termenul limită pentru depunerea cererilor în vederea acordării acestui a expirat la finele lunii august 2010.
Potrivit HG nr. 759/2010, ajutorul specific se acordă pentru exploataţiile din producţia vegetală şi animalieră, care sunt înregistrate în sistemul de agricultură ecologică şi care se află în perioada de trecere de la agricultura convenţională la agricultura ecologică, respectiv în perioada de conversie.
Potrivit APIA, producătorii agricoli pot depune o singură cerere de solicitare a ajutorului specific, fie pentru o exploataţie din producţia vegetală, fie numai pentru una din speciile din producţia animalieră sau numai pentru o exploataţie din apicultură.Pentru a beneficia de ajutorul specific, producătorii agricoli trebuie să fie înregistraţi, în fiecare an pentru care solicită ajutorul specific, ca producători în agricultura ecologică şi să încheie un contract cu un organism de inspecţie şi certificare, organism aprobat de MADR.
De asemenea, producătorii agricoli care beneficiază de ajutorul specific trebuie să menţină exploataţiile în sistemul de agricultură ecologică pe o durată de cinci ani.
Piaţa internă de produse ecologice a totalizat, în 2009, aproximativ 20 de milioane de euro, o valoare similară cu cea din 2008, în timp ce valoa-rea exporturilor de astfel de produse a scăzut cu 20 la sută faţă de 2008, până la 80 de milioane de euro. Exporturile de produse ecologice au scăzut de la 129.770 tone la 100.000 de tone, din cauza reducerii cererii pe piaţa comunitară, în special a laptelui şi produselor lactate.
În 2009, a scăzut în România şi numărul operatorilor ecologi înregistraţi de la 4.191 în 2008, la doar 3.316 la finele anului trecut. La nivelul anului trecut, erau înregistraţi în agricultura ecologică 74 de producători, 86 de procesatori de produse bio, iar restul reprezentau exportatorii, importatorii şi comercianţii.
În ceea ce priveşte suprafeţele cultivate în sistem ecologic, datele MADR arată că, la finele lui 2009, acestea ocupau 240.000 ha din suprafaţa totală agricolă a României, respectiv 1,8 la sută, mai mult cu 8,6 la sută decât în 2008, când s-au raportat 221.000 ha (1,6 la sută din totalul suprafeţei agricole).
1. Deja isi arata coltii
(mesaj trimis de Radu în data de 15.09.2010, 08:53)
Se vede ca asta era motivul pentru care l-au schimbat pe fostul ministru...
Celalalt nu era de acord cu cultivarea plantelor modificate, iar noul ministru din diverse interese accepta sa se cultive astfel de plante. Adica productie sa iasa, deci profituri cat mai mari, fara sa conteze gustul produselor si sanatatea romanilor.