TABLOU SUMBRU PRIVIND JUSTIŢIA Independenţa magistraţilor, grav afectată de presiunile clasei politice

Cetăţenii români sunt indecişi cu privire la capitolul privind independenţa justiţiei, a instanţelor şi magistraţilor. Conform ediţiei a zecea a "Tabloului de bord privind justiţia din Uniunea Europeană", publicată, ieri, de Comisia de la Bruxelles, 49% dintre români consideră că această independenţă este respectată, în timp ce 38% susţin că sistemul judiciar din ţara noastră nu este independent, iar 13% nu au răspuns la întrebarea respectivă. La nivel european, 53% dintre europeni consideră că justiţia este independentă.

Lipsa independenţei sistemului judiciar în ansamblul său este pusă de respondenţii din ţara noastră pe seama presiunilor politicienilor, economice şi altor interese. 72% dintre cei care susţin că sistemul judiciar nu este independent consideră că independenţa acestuia este afectată de factorul politic. Dintre aceştia, 51% afirmă că influenţa politică asupra justiţiei este foarte mare, în timp ce 21% susţin că influenţa respectivă se manifestă în unele cazuri. 67% dintre respondenţi consideră că presiunile asupra magistraţilor sunt de natură economică sau din cauza unor interese, în timp ce 47% cred că actualul statut al magistraţilor şi legile justiţiei nu le conferă cadrul necesar asigurării independenţei în desfăşurarea activităţii.

Eurobarometrul privind situaţia independenţei justiţiei a fost realizat de Uniunea Europeană în toate cele 27 state membre. Au fost chestionaţi 25.767 cetăţeni europeni, din care 1015 cetăţeni români.

Situaţia de mai sus din ţara noastră este mai dramatică din punctul de vedere al companiilor mai ales atunci când vine vorba despre motivele pentru care sistemul judiciar din ţara noastră nu este independent, precum şi motivele pentru care nu îşi simt protejate investiţiile efectuae. Potrivit sondajului efectuat de Eurostat, 49% din cele 501 întreprinderi mici şi mijlocii chestionate în ţara noastră susţin că justiţia se bucură de o oarecare independenţă, în timp ce 32% dintre antreprenorii intervievaţi susţin că nu se poate vorbi de independenţa instanţelor şi magistraţilor, iar 19% nu au oferit un răspuns.

52% dintre patronii români chestionaţi afirmă că presiunile asupra justiţiei sunt foarte mari din partea politicienilor sau guvernului. Lor li se adaugă încă 30% dintre respondenţi care afirmă că există uneori presiuni din partea decidenţilor politici şi din partea Executivului. Practic, 82% dintre cei 501 antreprenori chestionaţi în Eurobarometrul pe justiţia din ţara noastră afirmă că sistemul judiciar este supus influenţelor politice.

79% consideră că unele presiuni exercitate asupra magistraţilor au natură economică sau alte interese, iar 59% susţin că statutul magistraţilor şi legislaţia aferentă nu le oferă acestora independenţa necesară.

Antreprenorii români au răspuns şi cu privire la gradul de încredere pe care îl au cu privire la protejarea investiţiilor proprii. 58% dintre aceştia consideră că actualul cadru legislativ şi fiscal le oferă gradul de încredere necesar menţinerii sau dezvoltării afacerilor, în timp ce 37% sunt nemulţumiţi, iar 5% nu au oferit vreun răspuns.

Referitor la motivele pentru care antreprenorii români nu au încredere cu privire la eficacitatea protecţiei investiţiilor proprii - întrebare de tip deschis, cu mai multe posibilităţi de răspuns - , 76% susţin că acest fapt este cauzat de conduita administrativo-politică impredictibilă, netransparentă şi dificultatea de a contesta deciziile administrative în instanţă, 87% dintre ei s-au plâns de schimbările frecvente ale legislaţiei sau de preocupări legate de calitatea procesul de elaborare a legilor, 76% au adus în discuţie dificultatea de a obţine o compensaţie echitabilă/de a proteja proprietatea când ceva nu merge bine, iar 64% au afirmat că este dificil să îţi obţii drepturile prin intermedicul instanţelor din cauza calităţii, eficienţei sau independenţei justiţiei. Menţionăm că răspunsurile la această întrebare se situează peste media europeană, de 60%.

A zecea ediţie a tabloului de bord privind justiţia în Uniunea Europeană reprezintă o imagine de ansamblu consacrată, cu date comparative asupra eficienţei, calităţii şi independenţei sistemelor de justiţie din statele membre. Pentru prima dată, tabloul de bord de anul acesta include date privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra eficienţei sistemelor de justiţie şi date privind măsura în care persoanele cu handicap au acces la justiţie.

Referitor la situaţia de anul acesta, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vìra Jourova, a declarat: "Tabloul de bord privind justiţia în UE oferă informaţii importante cu privire la sistemele noastre de justiţie şi ne ajută să ne concentrăm pe ceea ce contează cel mai mult: asigurarea protecţiei statului de drept în întreaga Uniune Europeană. Este îngrijorător faptul că, în comparaţie cu anul trecut, percepţia publicului asupra independenţei sistemului judiciar a scăzut în aproape jumătate din ansamblul statelor membre, prin urmare, trebuie să acţionăm cu toţii pentru a restabili încrederea publicului în sistemul judiciar".

La rândul său, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a afirmat: "În ultimul deceniu, tabloul de bord a evoluat de la o imagine de ansamblu a unor indicatori de bază la o colecţie cuprinzătoare de informaţii de înaltă calitate. Tabloul de bord ne ajută să identificăm atât oportunităţile de îmbunătăţire, cât şi riscurile la adresa sistemelor noastre de justiţie. Aceste date obiective şi de înaltă calitate reprezintă o bază esenţială în sprijinul eforturilor noastre de a susţine statul de drept şi independenţa justiţiei".

Principalele constatări ale ediţiei publicate ieri sunt:

- necesitatea continuării digitalizării sistemelor de justiţie

- existenţa unor grade diferite de accesibilitate la justiţie pentru persoanele cu dizabilităţi

-scăderea în 14 state membre a percepţiei publicei asupra independenţei sistemului judiciar

- necesitatea instituirii unor garanţii pentru a spori încrederea investitorilor.

Informaţiile cuprinse în Tabloul de bord privind justiţia în UE vor contribui la monitorizarea efectuată în cadrul Mecanismului european privind statul de drept, concluziile sale urmând a fi incluse în ediţia din 2022 a raportului anual al Comisiei privind statul de drept.