TANCZOS BARNA: "Protecţia mediului nu poate fi realizată exclusiv prin legi"

Raportul experţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice prevede explicit că e nevoie de voinţă politică pentru a rescrie scenariul pesimist despre care ne avertizează, afirmă ministrul Mediului, Tanczos Barna, subliniind că protecţia mediului nu poate fi realizată exclusiv prin legi, ci este necesară şi schimbarea mentalităţii în fiecare situaţie decizională, conform Agerpres.

"Raportul experţilor ONU în domeniul schimbărilor climatice, care a fost publicat astăzi, prevede explicit faptul că este nevoie de voinţă politică comună ca să rescriem scenariul pesimist despre care ne avertizează, pe bună dreptate, specialiştii din Grupul de lucru al IPCC. În consecinţă trebuie să privim spre viitor deoarece şi oamenii de ştiinţă recunosc că mai există speranţă. Însă trebuie să acţionăm acum în vederea evitării catastrofei climatice. Trebuie să existe acţiuni corelate între instituţii guvernamentale, organizaţii nonprofit şi cetăţeni. Protecţia mediului nu poate fi realizată exclusiv prin legi, este imperios necesară schimbarea mentalităţii în fiecare situaţie decizională. Aici nu mai vorbim despre noi, ci despre viitorul copiilor şi nepoţilor noştri", a scris ministrul Mediului, luni, pe pagina sa de Facebook.

El a menţionat că România va face tot posibilul ca în etapa reconstrucţiei economice de după pandemia Covid-19 reducerea emisiilor de carbon să fie un factor primordial.

"Vom putea lăsa în moştenire generaţiilor următoare o planetă locuibilă doar prin reducerea emisiilor de carbon şi consumul inteligent şi sustenabil de energie.

De asemenea, în etapa reconstrucţiei economice de după pandemia Covid-19, va trebui să includem în politicile naţionale criterii privind o infrastructură şi o industrie curată, sustenabilă, iar în paralel să creăm oportunităţi de afaceri şi de locuri de muncă verzi", a punctat Tanczos Barna.

Acesta a subliniat că în cadrul celei de-a douăzeci şi şasea Conferinţe a ONU privind schimbările climatice, care va avea loc la Glasgow, în perioada 31 octombrie - 12 noiembrie, România va milita pentru soluţii durabile şi cu adevărat eficiente la problemele semnalate.

"La summit-ul climatic #Cop26, vom sprijini la toate nivelurile eforturile internaţionale, iar România va implementa, cu eficacitate, măsurile la care se angajează având în vedere aspectele economice şi sociale ale acestora", a adăugat ministrul Mediului.

Cu mai puţin de trei luni înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, constatările şocante ale experţilor în domeniul climei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC), prezentate într-un raport dat luni publicităţii, sunt asemenea alarmei dinaintea bătăliei: oamenii sunt ''indiscutabil'' responsabili pentru dereglările climatice şi nu au altă soluţie în afara reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră dacă vor să limiteze efectele negative.

Acest raport de evaluare, primul după şapte ani, adoptat vineri de 195 de ţări, trece în revistă cinci scenarii referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră, de la cel mai optimist - după unii, utopic - la cea mai pesimistă ipoteză.

În toate situaţiile, planeta ar urma să atingă pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca industrială în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimarea anterioară a IPCC din 2018.

Apoi, până în 2050, creşterea va depăşi acest prag - unul dintre limitele-cheie stabilit prin Acordul de la Paris -, chiar dacă umanitatea va reuşi să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.

Iar dacă aceste emisii nu sunt reduse drastic, pragul de +2 grade Celsius va fi depăşit în decursul acestui secol, ceea ce ar însemna eşecul Acordului de la Paris şi al obiectivului său de a limita încălzirea globală ''cu mult sub'' +2 grade Celsius, dacă e posibil la +1,5 grade Celsius.

Deşi temperaturile planetare au crescut până în prezent cu +1,1 grade Celsius, omenirea poate constata cu propriii ochi efecte deja în acţiune. Cu atât mai mult vara aceasta, odată cu incendiile care devastează vestul Statelor Unite, Grecia şi Turcia, inundaţiile produse în Germania sau China sau temperaturile care au ajuns până la 50 de grade Celsius în Canada.

''Dacă vi se pare că situaţia este acum gravă, amintiţi-vă că ceea ce vedem nu este decât prima salvă'', a comentat Kristina Dahl, din cadrul Union for Concerned Scientists.

Chiar şi la +1,5 grade Celsius, valurile de caniculă, inundaţiile şi alte evenimente extreme vor spori într-un ritm ''fără precedent'' în ceea ce priveşte amploarea, frecvenţa, perioada din an când se produc sau zonele afectate, avertizează raportul IPCC.

A doua parte a documentului, dedicată efectelor, preconizată să fie publicată în februarie 2022, arată în detaliu cum viaţa pe Terra va fi inevitabil transformată peste 30 de ani, sau chiar mai devreme, potrivit unei versiuni preliminare obţinute de AFP.

A treia parte a raportului, care va aborda subiectul soluţiilor, este prevăzută pentru martie 2022. Calea de urmat este însă deja cunoscută în mare parte şi presupune configurarea unei economii decarbonizate.

''Raportul trebuie să sune alarma pentru cărbune şi energiile fosile înainte ca acestea să ne distrugă planeta'', a pledat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, acuzând aceste forme energetice alături de defrişări de ''sufocarea planetei''.

În cel mai optimist scenariu, temperatura ar putea reveni sub pragul de 1,5 grade Celsius până la sfârşitul secolului cu condiţia reducerii drastice a emisiilor şi a absorbirii unei cantităţi mai mari de CO2 decât cea emisă. Însă tehnologiile care permit recuperarea CO2 din atmosferă pe scară largă se află încă în stadiul de cercetare, a mai precizat IPCC.

Anumite consecinţe ale încălzirii globale sunt însă ''ireversibile'', subliniază raportul. Sub influenţa topirii gheţarilor polari, nivelul apelor oceanelor va continua să crească timp de ''secole, chiar milenii''. Mările, care au crescut deja cu 20 de centimetri din 1990, ar putea creşte în continuare cu circa 50 de centimetri până în 2100, chiar la o încălzire de +2 grade Celsius.

Pentru prima dată, IPCC subliniază de asemenea ''că nu poate exclude'' producerea unor ''puncte de cotitură'', cum ar fi topirea calotei glaciare din Antarctica sau dispariţia pădurilor, care va duce sistemul climatic către o schimbare dramatică şi iremediabilă.

Nu este însă un motiv pentru a renunţa la luptă, ci dimpotrivă, mai spun oamenii de ştiinţă şi activiştii. Întrucât încălzirea globală nu se produce ca prin magie la atingerea unui anumit prag: fiecare fracţiune de grad contează şi amplifică efectele.