Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a pledat, ieri, la Bacău, pentru încurajarea capitalului românesc în vederea participării la marile privatizări şi a sugerat, în acest context, că inclusiv privatizarea CEC ar putea fi realizată cu capital intern. Premierul Tăriceanu şi-a exprimat convingerea că CEC poate fi o bancă care să funcţioneze în parametri de performanţă şi de profitabilitate, aşa cum a ajuns în prezent.
Premierul a mai spus: "În condiţiile în care performanţa se va accentua, atunci va fi atractiv şi pentru privatizare. Rămâne de văzut cum vom face privatizarea. Până acum în România nimeni nu a avut curajul, aş spune, să facem o privatizare cu capital românesc. S-a încercat permanent privatizarea cu un partener strategic, din străinătate, care sigur că nu întotdeauna poate să aibă interese care să fie concordante cu interesele naţionale. Eu cred că a venit vremea ca, pe măsură ce capitalul românesc începe să se întărească, el să se manifeste în diferite sectoare, fie că este vorba de sectorul serviciilor, sectorul bancar-financiar, sectorul industrial. Deci, vreau să încercăm în continuare să abordăm dintr-o altă perspectivă privatizările". El a arătat că, prin reţeaua extinsă din mediul rural, CEC-ul poate fi principala instituţie bancară prin care să fie accesate şi distribuite fondurile europene, dar a subliniat că la întâlnirea avută în urmă cu o săptămână la Ministerul Agriculturii toate băncile mari din România s-au arătat interesate să ia parte la aceste programe cu finanţare europeană, fiind vorba de o competiţie deschisă.
În cursul dimineţii de ieri, primul-ministru a declarat că Guvernul intenţionează să folosească reţeaua extinsă din mediul rural a CEC pentru accesarea şi distribuirea fondurilor europene. "Mărturisesc că, în momentul în care s-a pus problema privatizării CEC, cunoscând riscurile ca profilul acestei instituţii - cu tradiţie în România - să fie schimbat, văzând că nu avem nişte oferte care sunt foarte tentante, am luat decizia să oprim privatizarea şi să folosim CEC-ul ca instituţie bancară cu reputaţie şi cu o dezvoltată reţea în toată ţara pentru accesarea şi distribuirea fondurilor europene", a afirmat premierul Tăriceanu. La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Cornelia Harabagiu i-a anunţat pe agricultori că AGRIA le va elibera certificate cu sumele pe care le au de primit pentru campania de primăvară, iar în baza acestora CEC le va acorda un credit pe termen scurt, pe o perioadă de trei luni, astfel încât să poată începe campania agricolă şi să nu aştepte să ajungă banii de la buget, care vor sosi treptat.
Premierul vrea să atragă la oraş forţa de muncă din mediul rural
Un sistem de transport bine pus la punct şi flexibil ar putea permite atragerea forţei de muncă disponibile din mediul rural către zonele industrializate pentru a susţine, în continuare, dezvoltarea economică a României, consideră Călin Popescu-Tăriceanu. Domnia sa a precizat: "Cred că, în perioada următoare, trebuie să facem un efort în a atrage cât mai multă forţă de muncă, care în zona rurală este încă disponibilă, în zonele unde avem investiţii şi unde se resimte o lipsă de forţă de muncă. În acest sens, cred că un sistem de transport flexibil şi uşor adaptabil la nevoile pieţei este una din cheile rezolvării acestei probleme, pentru că altfel dezvoltarea economică pe care România o cunoaşte în ultimii ani nu va putea fi continuată în acelaşi ritm". În acest context, premierul a remarcat că agricultura românească are şansa ca, prin intermediul fondurilor europene şi în condiţiile implementării strategiei pentru prevenirea efectelor schimbărilor climatice, să se modernizeze şi să fie una competitivă. Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat că în România agricultura a stat pe loc în ultimii 50 de ani din cauza sistemului de proprietate, iar după 1989 retrocedările au fărâmiţat suprafeţele agricole.
Şeful Executivului a subliniat că eforturile de creştere a competitivităţii agriculturii trebuie îndreptate, pe de o parte, către constituirea unor suprafeţe viabile pentru producţia agricolă, iar pe de altă parte către modernizarea agriculturii cu echipamente eficiente. În aceste condiţii, Tăriceanu a apreciat că agricultura românească ar putea ajunge, în decurs de cinci ani, la o performanţă necesară unei creşteri economice solide.
Premierul a insistat, însă, ca Ministerul Agriculturii să implementeze cât mai curând strategia pentru prevenirea efectelor climatice, astfel încât agricultura românească să nu mai depindă într-o măsură atât de mare de condiţiile climaterice.