TENSIUNI ÎN RÂNDUL MINORITĂŢII MAGHIARE UDMR, acuzată de jocuri anti-europene

Un grup de intelectuali maghiar a acuzat, ieri, într-o conferinţă de presă online, că UDMR s-a transformat într-un "reprezentant FIDESZ" (n.r.- formaţiunea politică condusă de premierul Viktor Orban) în România şi că a suprimat democraţia pluralistă din interiorul organizaţiei, potrivit informaţiilor oferite de g4media.ro. Demersul grupului de intelectuali are loc în contextul în care în 3 aprilie sunt programate alegeri parlamentare în Ungaria, scrutin la care sunt aşteptaţi să voteze şi o parte dintre cetăţenii români de etnie maghiară, care au şi cetăţenia statului vecin. Contestatarii au lansat chiar o petiţie online, prin care denunţă "campaniile saturate de ură promovate în ultimul deceniu" şi afirmă că "nu trebuie şi nu vrem să ne temem de Bruxelles, de György Soros, de migranţi sau de minorităţi sexuale".

Printre iniţiatorii petiţiei se numără Peter Eckstein-Kovacs(fost parlamentar în perioada 1990-2008, consilier prezidenţial în mandatul lui Traian Băsescu), Laszlo Foszto (antropolog), Attila Gasparik (director general al Teatrului Naţional Târgu-Mureş), Gyula Kozak (sociolog), Laszlo Magyari Nandor (sociolog) şi Selyem Zsuzsa (profesor universitar, scriitor).

"Clientelismul şi arbitrarul promovat în politica din Ungaria a devenit dominant şi dincolo de graniţele ei cu consecinţe nefaste. Discursul public din Transilvania s-a atrofiat, spaţiul public este inundat de propagandă făţişă iar analizele, luările de poziţie raţionale sunt reprimate, ori nici nu ajung să fie formulate de teama represaliilor. Această stare nu poate fi menţinută în continuare pentru că miza este viitorul vieţii politice, culturale şi economice a comunităţii maghiare din Transilvania, credibilitatea ei morală. (...) Comunitatea maghiară din Transilvania este eterogenă cu opţiuni politice diverse: de stânga, liberală, ecologistă, conservatoare, indecişi. Cei care văd în noi un electorat nediferenţiat, înregimentat într-un singur partid întăresc imaginea negativă a comunităţilor maghiare din afara Ungariei. Imaginea comunităţii trebuie adaptată la pluralismul ei caracteristic, iar pentru asta avem nevoie de dialog, de un spaţiu public lipsit de constrângeri şi, nu în ultimul rând, de respect reciproc", arată, în petiţia online iniţiată în 28 ianuarie, contestatarii actualului mod de a face politică al UDMR.

Fostul consilier prezidenţial, Peter Eckstein-Kovacs susţine că UDMR a preluat din ideile nocive, anti-europene, ale guvernului de la Budapesta.

"Aşa cum trece mizeria pe Someş în Ungaria, aşa trec nişte idei la noi care sunt nocive. Idei făţiş negative faţă de Uniunea Europeană. Prin UDMR, aceste idei se introduc în politica românească. Această implicare este necesară pentru că UDMR preia unele legi din Ungaria. Nu vrem să ajungem la soarta nemţilor din România care timp de secole au zis «Ardealul, pământ dulce» după care au trecut la «Deutscheland uber alles». Nu vreau să trec de la «Ardealul este patria mea» la «Ungaria este prima, este în interesul nostru»", a afirmat, ieri, Peter Eckstein-Kovacs.

Directorul general al Teatrului Naţional din Târgu-Mureş, Gasparik Attila, susţine că actualii lideri ai UDMR, prin politica de supunere faţă de premierul Viktor Orban, au cauzat pierderea autonomiei decizionale pentru comunitatea maghiară din ţara noastră.

"În ultimii 12 ani, politica culturală şi educaţională a Ungariei a băgat între noi nişte diferenţe. Am ajuns să punem la îndoială maghiarismul din noi. Dacă nu-ţi place o iniţiativă politică din Ungaria ţi se spune că nu eşti maghiar. Lucrurile acestea au început să se accelereze. Cred că trebuie să dăm un semnal, ne-am pierdut autonomia decizională pe care am avut-o. Vor să ne trimită comenzile în scris dinspre Budapesta. (...) Vrem să fim buni cetăţeni ai României, ai Europei. (...) În ziare, în media (n.red.- de limbă maghiară) nu mai avem loc. Foarte mulţi au spus nu faceţi, o să vedeţi ce păţiţi. În "89 am văzut ce am păţit. Ce facem noi acum e acelaşi lucru. Am spus că măcar tragem nişte semnale. Vrem dialog, vrem convorbiri", a afirmat Attila Gasparik.

Scriitoarea Selyem Zsuzsa a acuzat chiar că unele investiţii finanţate de guvernul de la Budapesta în România pun în pericol biodiversitatea.

"Microhidrocentralele subvenţionate pe Valea Uzului de guvernul maghiar sunt un pericol pentru biodiversitate, la fel şi întmatricularea tractoarelor neconforme. Demnitarii maghiari vin în pădurile Transilvaniei să vâneze. Şapte deputaţi UDMR au iniţiat modificarea legii drepturilor copiiilor", susţine Selyem Zsuzsa.

Amintim că pe baza aşa-numitului "Plan Kos Karoly", cunoscut şi ca "Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului", guvernele conduse de Viktor Orban au finanţat comunităţile maghiare din Transilvania prin fundaţia Pro Economia.

Până acum guvernul de la Budapesta a pompat peste un miliard de euro în proiectele derulate de comunităţile maghiare din România. Printre investiţii se numără 83,6 milioane de euro în bazele sportive din ţara noastră (potrivit site-ului index.hu), 75 milioane euro acordaţi în 2020 şi 2021 pentru dezvoltarea a 5000 de ferme agricole din judeţele Mureş, Covasna şi Harghita, 92,2 milioane euro pentru construirea a 103 grădiniţe şi reabilitarea a 400 de grădiniţe în Transilvania, modernizarea unor şcoli, instituţii de cultură sau infrastructurii din sănătate din cele trei judeţe mai sus menţionate. Mai mult, statul maghiar se pregăteşte să facă şi o universitate în ţara noastră.