Obligaţiunile de stat ale Greciei şi acţiunile au scăzut ieri, după ce crescuseră la finele săptămânii trecute, în condiţiile în care au fost lansate noi negocieri între oficialii de la Atena şi creditorii externi, cu privire la modalitatea prin care va fi finanţată ţara după ce actualul acord de sprijin expiră.
Randamentul titlurilor de stat elene cu scadenţa la trei ani a urcat cu 125 de puncte de bază (1,25 puncte procentuale) la ora 14.30 (ora Atenei), atingând 17,10%.
În cazul obligaţiunilor cu scadenţa la cinci ani, randamentul a crescut cu 99 de puncte de bază, la 14,35%.
Totodată, indicele major al Bursei din Atena, ASE, a scăzut cu 3,6% la ora 18.00, ajungând la 859,70 puncte. Acţiunile "National Bank of Greece" SA, cea mai mare bancă elenă, s-au depreciat cu 12,4%, la 1,20 euro, iar cele ale "Alpha Bank" AE - cu 8,9%, la 36 eurocenţi. Titlurile "Piraeus Bank" SA au scăzut cu 12,2%, la 63,2 eurocenţi, iar acţiunile "Eurobank Ergasias" SA - cu 12,1%, la 16 eurocenţi.
Ministrul elen al finanţelor, Yanis Varoufakis, a condus delegaţia care s-a deplasat ieri la Bruxelles, unde s-a desfăşurat o nouă reuniune a miniştrilor de finanţe din zona euro.
Până la închiderea ediţiei, nu a fost încheiată întrunirea care a analizat situaţia finanţării Greciei după expirarea actualului program de sprijin, la data de 28 februarie.
"Există temeri că lucrurile nu progresează aşa cum aşteaptă lumea", declara, conform Bloomberg, Owen Callan, strateg la "Cantor Fitzgerald" LP din Dublin. Acesta a adăugat: "Ar fi de ajutor unele semne de progres la reuniunea de astăzi (n.r. ieri), dar, în mod evident, nimic nu sugerează acest lucru. Timpul este foarte strâns, fiecare zi contează".
Alexis Tsipras, premierul Greciei, s-a declarat încrezător în legătură cu rezultatul reuniunii desfăşurate ieri, deşi se aştepta la negocieri dificile. "Nu vrem noi împrumuturi (...) În locul banilor, avem nevoie de timp ca să punem în aplicare planul nostru de reforme. Vă promit: în şase luni, Grecia va fi o cu totul altă ţară", a subliniat primul ministru de la Atena, în timp ce oficialii Germaniei se arătau sceptici în privinţa unui acord cu Grecia.
Atena nu vrea să mai încheie un acord de asistenţă internaţională similar cu cele convenite de guvernele precedente cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Conform unei analize "JPMorgan", băncile din Grecia pierd circa două miliarde de euro din depozite pe săptămână, iar dacă acest ritm se va menţine, instituţiile de credit din ţară vor rămâne fără colateral (garanţii) pentru noile împrumuturi în 14 săptămâni.
Calculul băncii americane s-a bazat pe un maxim de 108 miliarde euro - finanţate destinată băncilor elene de la banca centrală de la Atena şi Banca Centrală Europeană (BCE). Băncile elene au utilizat deja, din acest fonduri, 80 de miliarde de euro, astfel că suma disponibilă este de numai 28 miliarde de euro.
Conform "JP Morgan", ieşirile totale din depozitele din băncile elene sunt de 21 miliarde euro anul acesta.
Euro avea un curs de 1,1392 dolari la ora 11.41, pe piaţa din New York, mai mic cu 0,02% faţă de ziua anterioară.
•
Cel puţin 18.000 de persoane s-au adunat duminică seară la Atena şi alte 8.000 la Salonic, protestând faţă de politicile de austeritate impuse de creditorii internaţionali. Demonstranţii au cerut stoparea politicilor "care sărăcesc poporul" şi duc la exodul tinerilor afectaţi de şomaj. "Stop austerităţii! Sprijiniţi Grecia! Schimbaţi Europa!", sau "Lăsaţi Grecia să respire", scria pe bannerele participanţilor la protest.
Demonstraţii au avut loc şi în alte oraşe, dar şi în alte ţări din Europa. Circa 2.000 de persoane au manifestat la Paris, în Franţa, în semn de susţinere a Greciei. În Portugalia, între 200 şi 300 de manifestanţi s-au adunat în centrul oraşului Lisabona, după care au defilat spre Reprezentanţa Comisiei Europene.
•
Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) le-a cerut instituţiilor de credit elene care primesc finanţare de urgenţă să-şi îmbunătăţească nivelul lichidităţilor şi să nu achiziţioneze obligaţiuni guvernamentale elene pe termen scurt. Oficialii Bundesbank consideră că linia de finanţare de urgenţă a băncii centrale din Grecia (ELA) este "pentru băncile solvabile, cu probleme temporare legate de lichidităţi".