Tensiunile din Orientul Apropiat se amplifică

Săptămâna trecută, Rusia şi China şi-au exercitat dreptul de veto la ONU, în privinţa Siriei. Cele două state au atras furia internaţională a SUA, a Europei şi a unei mari părţi din lumea arabă pentru exercitarea dreptului de veto împotriva unei rezoluţii ONU prin care se solicita demisia preşedintelui sirian şi încetarea violenţelor civile care au deja 11 luni.

Preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy a declarat că Franţa nu se dă bătută, iar Beijingul şi Moscova incurajează regimul sirian să continue politica sa nemiloasă şi fără speranţă. La rândul său, ambasadoarea SUA la ONU, Susan Rice, a descris votul drept "ruşinos", precizând că Rusia şi China au vrut să "vânda poporul sirian şi să protejeze un tiran laş".

În public, Rusia a criticat documentul pe motiv că nu conţine măsuri împotriva grupurilor de opoziţie violente, iar ONU "ţine partea unei tabere într-un război civil", iar ambasadorul Chinei la ONU, Li Baodong, a afirmat că rezoluţia ar pune presiune asupra guvernului sirian, ori "impunerea unei soluţii" nu ar contribui la rezolvarea problemei.

Analiştii consideră că susţinerea lui al-Assad de către Moscova şi Beijing este complicată şi ţine de interesele strategice şi de afaceri pe care ambele ţări le au în Siria.

• SUA a închis Ambasada de la Damasc

Administraţia americană a închis, luni, ambasada SUA din Damasc şi şi-a retras toţi diplomaţii din Siria. Oficialii americani susţin că ambasadorul Robert Ford şi alţi diplomaţi au părăsit teritoriul Siriei, luni.

Aceasta este cea mai importantă mişcare a Statelor Unite din ultimele 11 luni, când regimul preşedintelui Bashar al-Assad a reprimat violent revoltele populare.

• Marea Britanie şi-a chemat ambasadorul din Siria, "pentru consultări"

Marea Britanie şi-a chemat ambasadorul din Siria, "pentru consultari", în semn de protest faţă de represiunile asupra protestatarilor, din partea regimului condus de preşedintele Siriei Bashar al-Assad.

Secretarul de Externe al Regatului Unit, William Hague, a declarat: "Am rechemat la Londra ambasadorul nostru din Damasc, pentru consultăari". El a mai spus că aceste consultări vor viza escaladarea violenţelor din Siria şi şi-a exprimat "oroarea" faţă de evenimentele din această ţară.

William Hague a catalogat mişcarea Rusiei şi a Chinei drept "o gravă eroare de judecată" a Moscovei şi Beijingului.

Marea Britanie va spori presiunea asupra Siriei, prin intermediul Uniunii Europene. "Am fost deja de acord cu 11 runde de sancţiuni din partea Uniunii Europene şi sperăm să cădem de acord asupra unor alte viitoare măsuri din partea Consiliului de Afaceri Externe al UE, pe 27 februarie", a precizat Hague.

• Russia Today: SUA consideră că drumul către Iran trece prin Damasc

În timp ce Israelul crede că drumul către Teheran poate fi parcurs printr-o lovitură militară directă, SUA consideră că drumul către Iran trece prin Damasc, însă ambele abordări sunt aceeaşi faţă a monedei, arată o analiză a site-ului Russia Today dedicată crizei din Siria.

Tensiunea dintre statele occidentale şi Iran s-a acutizat în ultimele săptămâni, Iranul avertizând, în mod repetat, cu privire la prezenţa marinei americane în Golf şi relansând temerile legate de o eventuală închidere a Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 35% din petrolul transportat pe cale maritimă în lume.

Autorităţile de la Washington au declarat că vor menţine navele de război în Golf, iar Casa Albă a estimat că ameninţările Iranului dovedesc de fapt "slăbiciunea" acestei ţări. Israelul şi Statele Unite au acuzat guvernul de la Teheran că urmăreşte să creeze bomba nucleară. Iranul susţine însă că programul său atomic are doar o componentă civilă.

Liderii iranieni au replicat imediat speculaţiei potrivit căreia Israelul ar putea bombarda Iranul în următoarele luni. Astfel, Hossein Salami, comandantul adjunct al corpului de elită Garda Revoluţionară, a declarat: "Iranul va ataca orice ţară al cărei teritoriu va fi folosit pentru a lansa un atac militar împotriva noastră, a declarat Hossein Salami. Orice loc folosit de duşman pentru operaţiuni ostile împotriva Iranului va fi ţinta unor atacuri de represalii ale forţelor noastre armate".

Două ţări vecine Iranului, - Qatar şi Turcia, au încearcat să încurajeze duminica puterile occidentale ca să depună eforturi mai mari în vederea găsirii unei soluţii paşnice în acest conflict. "Dacă există o voinţă politică puternică şi va fi încredere reciprocă, aceasta problemă poate fi rezolvată în câteva zile", a spus ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu, adăugând că "o opţiune militară va crea un dezastru în regiune.

Omologul său din Qatar, Khalid Mohamed al-Attiyah, spune că un atac "nu este o soluţie": "Eu consider că alături de aliaţii şi prietenii noştri din Vest ar trebui să deschidem un dialog serios cu Iranul pentru a rezolva aceasta dilemă".

• Obama: Preferăm o soluţie diplomatică

Preşedintele SUA Barack Obama a declarat că nu doreşte să mai vadă încă un conflict în regiunea Golfului şi că, înainte de a decide un atac asupra Iranului, trebuie luate în calcul "riscuri importante".

Obama a spus: "Orice activitate militară în plus în zona Golfului este distructivă şi ne afectează mult. Poate avea un efect important asupra preţului petrolului. Încă menţinem trupe militare în Afganistan, la graniţa cu Iranul. Solutia pe care o preferăm este una diplomatică".

Oficialii din Turcia consideră că un atac asupra Iranului ar fi dezastruos.

Obama a mai declarat: "Prioritatea mea primară continuă să fie securitatea Statelor Unite, dar şi securitatea Israelului, şi ne vom asigura că vom lucra pentru a rezolva acest lucru, să sperăm pe cale diplomatică".

• Atyatollahul Ali Khamenei: Iranul va răspunde sancţiunilor internaţionale

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat, la finalul săptămânii trecute, că ţara sa va răspunde sancţiunilor internaţionale şi oricărei ameninţări cu atac militar, după ce secretarul american al apărării, Leon Panetta, a fost citat afirmând că există o "mare probabilitate" ca Israelul să lovească în primăvară centralele nucleare din Iran.

• Comerţul dintre Asia şi Iran ar putea încetini, din cauza sacţiunilor SUA

Comerţul dintre Asia şi Iran ar putea încetini dacă noile sancţiuni din partea Statelor Unite vor fi puse în practică, făcând plăţile mai dificile. Preşedintele SUA, Barack Obama, a autorizat duminică noi măsuri care să extindă sancţiunile asupra tuturor instituţiilor financiare iraniene şi a cerut agenţilor financiari care activează în Statele Unite să-şi blocheze şi să îngheţe tranzacţiile "suspecte" către şi dinspre Iran. Precedentele sancţiuni se limitau doar la restricţionarea băncilor americane, care erau nevoite să respingă aceste tranzacţii.

Importatorii asiatici de petrol crud şi minereu de fier consideră că aceste sancţiuni vor îngreuna plăţile şi deja au reuşit să găseasca intermediari în Orientul Mijlociu. Iranul va fi forţat să se bazeze şi mai mult pe valută cu un grad redus de lichiditate, care va creşte costul bunurilor tranzacţionate şi presiunea pe propria monedă (rialul iranian).

Daca fluxurile comerciale cu Iranul încetinesc, aceasta va duce la o mai mare problemă pentru Iran decât pentru partenerii săi comerciali. De exemplu, aproximativ o treime din producţia de fier din Iran este vândută catre China, însă aceasta reprezintă doar trei procente din totalul importurilor chineze.

Petrolul Iranului este încă o sursă importantă pentru cumpărătorii asiatici, mai ales pentru India, China, Japonia si Coreea de Sud.