Terapie prin poezie. Sau Georgiana Dănilă

Iată. Este o zi de vârf a campaniei electorale. Şi tocmai acum lansez o provocare. Renunţ să mai scriu astăzi ceva despre politică. Şi mă dedic poeziei. Cum aşa? În cele ce urmează, voi relata ce mă determină să optez pentru ceea ce eu taxez drept un fenomen literar. O artistă care parcă a ţâşnit din neant. Şi care azi, din nou, îşi provoacă fanii la o şedinţă de "terapie prin poezie". Eu m-am lăsat provocat în această zi specială. Se vor lăsa provocate şi televiziunile? Vor fi capabile să sacrifice un minut din preţiosul lor timp, pentru a-l dedica poeziei de calitate?

Georgiana Dănilă, până de curând o cvasi-necunoscută, a ales tocmai această zi, cea mai importantă zi probabil a campaniei electorale, pentru a-şi provoca fanii la o nouă întâlnire de "terapie prin poezie". Ea are loc începând de la ora 19.00 la Luna Cafe&Bistro. Eu unul am anulat toate prezenţele mele la televiziune din această după-amiază şi din această seară pentru a mă prezenta la această întâlnire. O întâlnire cu poezia. O poezie în care Georgiana Dănilă, despre care suflarea scriitoricească nu ştie absolut nimic, a făcut între 2016 şi 2018 o tranziţie, o spectaculoasă traversare, de la lirica de dragoste la lirica motivaţională. Iar succesul este fulminant. Deşi nu este membră a niciunei uniuni de creaţie, deşi nu participă la cenaclurile literare în sensul lor clasic, deşi nu este preferata niciunei publicaţii literare, două dintre filmele ei, în care nu face altceva decât să-şi prezinte propriile versuri, au devenit virale pe internet. Fiecare dintre ele are peste 2,5 milioane de vizitatori. În fiecare zi, site-ul ei este urmărit de peste 100.000 de persoane.

Fiica mea, căreia i-am împărtăşit această revelaţie, m-a suspectat că m-am îndrăgostit subit de Georgiana Dănilă şi că din acest motiv mă exprim cu atât de mult entuziasm. Nu m-am îndrăgostit de ea. În schimb, m-am îndrăgostit de poezia pe care o scrie. Şi nu uitaţi că am experienţa necesară pentru a detecta un mare artist. Ani de zile în ziarul Ziua, pe care îl conduceam, a apărut un supliment literar, în care-i promovam pe cei mai tineri poeţi şi prozatori. Am finanţat din banii ziarului Ziua doi-trei ani cenaclul Uniunii Scriitorilor, unde, de asemenea, am promovat tinere talente. Am editat antologii cu operele acestora. Am ceva experienţă şi am ceva fler în domeniu. Şi, din acest motiv, eu unul am ales ce voi face în după-amiaza acestei zile. Invit şi televiziunile de ştiri, care mă găzduiesc cu atâta generozitate, să dedice fie şi numai câteva minute fenomenului literar pe care-l semnalez.

Georgiana Dănilă este un om pe care am avut onoarea să îl cunosc de curând. Pare-se că, în toată negura creată de situaţia actuală, unii oameni încep să sclipească precum farurile de lumină pentru a ne arăta calea. Georgiana este un blogger/vlogger, actor şi poet din generaţia nouă, iar poezia ei intră în categoria literaturii neconvenţionale. Mulţi spun că scrie poezie motivaţională. Un gen nou, care are darul de a-ţi ridica sufletul în picioare, atunci când o asculţi sau o citeşti.