Actualizare - Marcel Simion Mutescu, preşedintele Autorităţii Vamale Române: "Această investiţie logistică se înscrie acţiunii pe care Autoritatea Vamală o desfăşoară pentru sprijinul fluidizării traficului de la frontieră"
---
Actualizare - Mihai Precup, preşedinte AMEPIP: "Acest proiect cred că este relevant şi pentru întreaga Europă"
"În calitate de preşedinte al agenţiei care monitorizează undeva la 7% din economia României, toate companiile de stat, vedem şi noi cât de greu este să construieşti o companie relevantă pentru industrie. Acest proiect cred că este relevant şi pentru întreaga Europă. De aceea, eu mă bucur foarte tare să văd 10 milioane de euro privaţi, însă mi-aş dori foarte mult să văd şi bani europeni, bani publici, bani de la instituţiile financiare naţionale, pentru că sunt foarte multe lichidităţi astăzi în piaţă. Vorbesc acestea ca şi membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Europene de Investiţii, care îşi doreşte să finanţeze proiecte transfrontaliere, cu atât mai mult, proiecte de infrastructură. Astăzi s-a spus un cuvânt cheie - parteneriat public privat. Anul trecut am fost unul dintre iniţiatorii legii de parteneriat public - privat din România, care a fost trecută prin Parlament, promulgată de preşedintele României şi mă bucur că văd astăzi un astfel de proiect".
---
Actualizare - Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor: "În luna octombrie, anul trecut, prin România au tranzitat peste patru milioane de tone de cereale"
"În luna octombrie, anul trecut, prin România au tranzitat peste patru milioane de tone de cereale, o ţintă pe care ne-am propusă şi pe care am atins-o şi pe care am promis-o Ucrainei. Continuăm să investim, chiar dacă fluxurile s-au mai redus pentru că o Europă rezilientă, o Europă care să răspundă pe deplin unei posibile agresiuni a Rusiei pe viitor, înseamnă o Europă conectată, în primul rând la nivel structură de transport. Dacă vrem ca reconstrucţia Ucrainei să se desfăşoare rapid, eficient şi să răspundă nevoilor populaţiei Ucrainei, trebuie să avem, de asemenea, investiţii în proximitatea graniţei cu Ucraina, ca să faciliteze exporturile şi importurile către şi dinspre Ucraina".
---
Actualizare - Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava: Terminalul de la Dorneşti - un exemplu de solidaritate cu Ucraina
"E nevoie de fluidizarea traficului şi, în special, al traficului de mărfuri. O investiţie de 10 milioane de euro, care din câte am înţeles eu, înseamnă patru garnituri de tren pe zi să plece spre Constanţa. În 24 de ore ca timp de parcurgere e o scutire de tiruri pe şoselele României. Deşi, eu aştept cu nerăbdare autostrada A7 să vină până la Siret, dar până atunci, grâul în două săptămâni trebuie transportat şi vândut. Eu cred că acesta este un lucru concret, un exemplu de solidaritate cu Ucraina".
---
Actualizare - Florin Spătaru, consilier de stat, fost ministru al Economiei: "Ceea ce aţi realizat aici înseamnă locuri de muncă pentru oameni"
"Această investiţie nu are loc în celebrele locaţii, în Bucureşti, în Cluj sau în alte oraşe, ci are loc la Dorneşti, într-o zonă în care poate că am auzit mai puţin de investiţii şi tocmai de aceea (...) abia aştept să văd acest terminal. Ceea ce aţi realizat aici înseamnă locuri de muncă pentru oameni, locuri de muncă pentru comunitate şi, mai mult decât atât, înseamnă un catalizator al unor investiţii ulterioare pentru că sunt sigur că nu vă veţi opri aici".
---
Actualizare - Gruia Stoica, preşedintele Grampet Group: "Terminalul poate să facă o transbordare a opt vagoane simultan din Ucraina"
"Va fi cel mai mare terminal din Europa. Are o capacitate de trei milioane de tone anual şi datorită acestei capacităţi şi tuturor celorlalte soluţii tehnice şi tehnologice de vârf oferite, terminalul poate să facă o transbordare a opt vagoane simultan din Ucraina (...) şi din România. Ca idee si prin comparaţie, celelalte terminale din Europa, nu pot face mai mult de două vagoane simultan transbordare.
Cam asta a fost ideea de a fluidiza traficul de la graniţa cu Ucraina către portul Constanţa. Şi mai mult decât atât, ne-am dori şi sper să se întâmple, să scoatem transportul de cereale auto şi să-l aducem pe calea feroviară. Este una dintre dorinţele noastre".
---
Actualizare - Astăzi a fost inaugurat terminalul de transbordare a cerealelor de la Dorneşti construit de Grampet Group.
---
Grampet Group va inaugura astăzi cel mai mare terminal feroviar de transbordare a cerealelor, la Dorneşti, judeţul Suceava. Terminalul a fost construit pentru a facilita tranzitul cerealelor ucrainene prin ţara noastră către porturile fluviale şi porturile maritime, de unde vor fi exportate în toată lumea.
La evenimentul de astăzi de la Dorneşti sunt aşteptaţi să participe mai mulţi oficiali invitaţi, printre care se numără premierul Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă - preşedintele Senatului, Radu Oprea - ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Mircea Abrudean - Secretarul General al Guvernului, Adrian Veştea - ministrul Dezvoltării şi Administraţiei Publice, Irinel Scrioşteanu - secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Marcel Simion Mutescu - preşedintele Autorităţii Vamale, Ihor Prokopchuk - ambasadorul Ucrainei în România, Gheorghe Flutur - preşedintele Consiliului Judeţean Suceava şi Ruslan Zaparaniuk- şeful Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi.
Potrivit datelor furnizate de Grampet Group, terminalul de transbordare a cerealelor situat la Dorneşti este al cincilea terminal operat de societatea respectivă şi compania sa fanion - Grup Feroviar Român. Investiţia marchează un nou capitol în eforturile grupului de a eficientiza infrastructura feroviară din regiune şi de a sprijini reconstrucţia Ucrainei. După declanşarea războiului, operatorii feroviari din cadrul Grampet Group au contribuit substanţial la fluidizarea traficului şi reactivarea coridoarelor principale pe axa Nord-Sud, asigurând transportul de mărfuri în relaţia cu Ucraina. Noul complex de la Dorneşti va permite transportul a 3 milioane de tone de cereale, devenind astfel un punct strategic în fluidizarea traficului de mărfuri până în portul Constanţa. Terminalul de la Dorneşti este proiectat să funcţioneze 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an. Cu o capacitate maximă proiectată de 3 milioane de tone, complexul este dotat cu o staţie de încărcare a vagoanelor (128 m lungime) şi una de descărcare (120 m lungime), ce permit încărcarea/descărcarea simultană a 8 vagoane. Dotările sunt similare cu cele ale terminalelor din porturile maritime şi fluviale, ceea ce face posibil transportul produselor fără pierderi de calitate şi la capacitate maximă, respectiv 500 tone pe oră, adică 240.000 tone lunar. Linia de descărcare va fi deservită de 18 vagoane de aprovizionare, iar linia de încărcare va fi deservită de 19 vagoane de aprovizionare.
Turnul staţiei de încărcare, denumit Noria, are o înălţime de 17,3 metri. Complexul transbordează simultan 8 vagoane ucrainene cu 8 vagoane româneşti. În terminalul de transbordare, sunt instalate două linii transportoare cu o capacitate de 250 tone/oră fiecare, iar fiecare linie poate lucra pe un traseu separat sau simultan, în perechi, ceea ce asigură un flux de transport continuu şi rapid pentru cerealele şi produsele agricole provenite din Ucraina şi destinate exportului prin portul Constanţa sau prin porturile româneşti de la Dunăre. Din punct de vedere tehnologic, există posibilitatea de a fi transbordate două culturi diferite în acelaşi timp. Fiecare linie are o pantă zero pe toată lungimea sa, ceea ce permite manevrarea fără locomotivă de staţie. Staţia se află în imediata apropiere a staţiei Vadul-Siret (Ucraina), ceea ce permite alimentarea şi scoaterea vagoanelor în cel mai scurt timp posibil.
Potrivit celor de la Grampet, soluţiile tehnologice moderne şi abordările inovatoare din terminal fac posibilă furnizarea de indicatori optimi ai consumului de energie electrică per tonă de produs transbordat. Toate procesele tehnologice sunt automatizate şi coordonate de echipe dedicate de specialişti.