Mai multe localităţi din România se scufundă de la un an la altul. Un studiu care a analizat cum s-a comportat solul de sub oraşe în ultimii 10 ani arată că sunt zone din ţară care se pot scufunda cu până la 15 milimetri pe an. În Capitală, de exemplu, au început să apară surpări în zonele în care sunt construite cartiere noi, scrie Digi24.
Mai multe zone din România, printre care unele din Bucureşti şi Cluj-Napoca, se scufundă cu câţiva centimetri pe an. Măsurătorile au fost făcute din satelit în ultimii cinci ani.
O companie românească a realizat o hartă pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani cu zonele din România care se scufundă.
Harta arată, cu acurateţe milimetrică, zonele stabile şi instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015-2019.
Măsurătorile de precizie ale stabilităţii terenului au fost înregistrate din spaţiu, de la o înălţime de peste 600 km, detaliază Digi24.
Potrivit hărţii, câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureştiului se scufundă cu până la 1 cm pe an.
Este vorba de clădiri din apropierea râului Dâmboviţa, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial.
Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii "70-'80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului.
"Din cauza poziţiei sale pe râul Dâmboviţa şi a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporeşte riscul unor deformări cauzate de cutremure", a declarat Florin Şerban, directorul general al companiei Terrasigna.
De asemenea, conform datelor satelitare, şi municipiul Cluj-Napoca are câteva zone problematice printre care şi cartierul Bună Ziua în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidenţiale şi care se deplasează cu până la 12 mm/an.
Specialiştii companiei susţin că instabilitatea terenului poate avea cauze diverse, în funcţie de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar şi de ordin milimetric, este esenţială în mai multe domenii, conform Digi24.
Astfel, lucrările de construcţie de amploare au nevoie de studii ale mişcărilor de teren, pentru a evita greşeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane, cum ar fi tuneluri sau linii de metrou, trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.
"Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante - autostrăzi, drumuri şi poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilităţile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp ar putea avea consecinţe foarte serioase", a precizat şi Delia Teleagă, coordonatorul departamentului Tehnic în cadrul companiei.
Măsurătorile au fost realizate pe o suprafaţă de aproximativ 250.000 km pătraţi, ce acoperă toată suprafaţa României, părţi din Bulgaria, Moldova şi Ucraina.
Pentru realizarea hărţilor de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători.
Hărţile au o rezoluţie de 10 m x 10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustraţie reprezintă o suprafaţă de 100 de metri pătraţi.
Terrasigna este unul dintre puţinii furnizori validaţi de Agenţia Spaţială Europeana pentru oferirea serviciilor de PSI, acreditarea fiind primită în anul 2014, conchide sursa citată.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Vali în data de 19.07.2020, 10:18)
probabil apasa pacatele oamenilor ? :)