THE GUARDIAN: "Grecia, zguduită de dezvăluirea unui plan secret de golire a băncilor în vederea revenirii la drahmă"

----------------

Actualizare 18:44 FMI: BCE ar putea fi nevoită să extindă programul de relaxare cantitativă

Creşterea zonei euro va fi lentă pe termen mediu iar Banca Centrală Europeană ar putea fi nevoită să extindă măsurile de relaxare fiscală mai mult decât era planificat, se arată într-un raport publicat luni de Fondul Monetar Internaţional, transmite Reuters.

Redresarea zonei euro se întăreşte datorită preţului mai scăzut al ţiţeiului, a deprecierii euro şi a deciziilor BCE de stimulare a economiei dar perspectivele pe termen mediu indică un potenţial de creştere de doar 1%, avertizează FMI.

BCE trebuie să implementeze integral programul său de relaxare cantitativă, a explicat Mahmood Pradhan, adjunctul directorului Departamentului european al FMI. "Important este că BCE intenţionează să menţină programul până în septembrie 2016 dar ar putea fi nevoie să funcţioneze şi după această dată", a afirmat oficialul FMI.

Creşterea zonei euro ar trebui să accelereze la 1,7% anul viitor, de la 1,5% anul acesta, rata inflaţiei urmând să se situeze la 1,1%, estimează FMI.

"Dar perspectiva pe termen lung este atenuată, din cauza cererii reduse, a problemelor cu care se confruntă sectorul bancar şi corporaţiile, iar productivitatea slabă continuă să afecteze ritmul angajărilor şi investiţiile". Potenţialul de creştere de 1% pe termen mediu este sub nivelul necesar pentru reducerea ratei şomajului la un nivel acceptabil în multe state din zona euro, regiunea fiind vulnerabilă la turbulenţe şi la creşterea lentă, prelungită, se arată în raportul FMI.

---

Actualizare 17:06 Benoit Coeure (BCE): "Nu se mai pune problema restructurării datoriei, ci a modului în care va fi realizată"

Statele din zona euro nu-şi mai pun problema dacă datoria Greciei va fi restructurată, ci mai degrabă care va fi cel mai bun mod pentru a realiza acest obiectiv, a afirmat Benoit Coeure, membru al Consiliul guvernatorilor BCE, într-un interviu de astăzi din publicaţia franceză "Le Monde", transmite Reuters.

Toate statele care folosesc moneda euro vor ca Grecia să rămână în zona euro şi sunt pregătite să acorde "solidaritate financiară" atât timp cât Atena adoptă reforme, a explicat oficialul BCE.

"Într-adevăr, problema nu este dacă datoria Greciei va fi restructurată ci cum să realizăm asta într-un mod care să ajute în mod real economia ţării", a explicat Coeure.

(A.C.)

---------------

Actualizare 15:18 CE: Reprezentanţii creditorilor Greciei, sosiţi la Atena, îşi încep activitatea imediat

Reprezentanţii creditorilor Greciei - Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) - au sosit la Atena pentru a începe discuţiile cu autorităţile elene privind un nou împrumut pentru Grecia, a anunţat, astăzi, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva, citată de AFP.

Dar, la Atena, lucrurile stau puţin altfel. ''Negocierile cu echipele tehnice încep marţi'', a insistat o sursă guvernamentală greacă la jumătatea zilei.

''Echipele instituţiilor (creditorilor) sunt acum pe teren la Atena şi activitatea începe imediat, în momentul în care vorbim'', a indicat purtătoarea de cuvânt a executivului european în conferinţa de presă cotidiană a Comisiei la Bruxelles. ''Aceasta înseamnă că instituţiile sunt pe cale să discute cu autorităţile greceşti'', a subliniat ea.

''Mai mulţi şefi ai misiunii sunt deja la faţa locului. Toţi ar trebui să fie pe teren până miercuri'', a continuat ea, evocând ''progrese pas cu pas'' pentru a demara un al treilea program de ajutor, de cel puţin 80 miliarde de euro, pentru Grecia.

Se aşteaptă noi reforme din partea autorităţilor greceşti pentru a permite o plată din partea Mecanismului European de Stabilitate (MES), fondul de sprijin al zonei euro, a precizat Comisia, care speră să se ajungă la un acord până în a doua jumătate a lunii august.

(A.C.)

------------

Actualizare 13:53 Valoarea depozitelor din băncile greceşti a ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul lui 2003

Valoarea totală a depozitelor creditorilor eleni a scăzut în iunie cu 6%, la 127,5 miliarde de euro (141 miliarde de dolari), arată datele publicate luni de Banca Centrală Europeană (BCE), deoarece temerile privind situaţia financiară a ţării s-au adâncit, transmite Reuters.

Este cel mai redus nivel de la sfârşitul lui 2003, datele confirmă că persoanele fizice şi juridice din Grecia şi-au retras masiv banii din cauza îngrijorărilor legate de posibilitatea ieşirii ţării din zona euro (Grexit).

În 29 iunie, Guvernul elen a închis băncile şi a impus restricţii asupra mişcărilor de capital, în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenţii îngrijoraţi de întreruperea discuţiilor dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali.

Băncile greceşti şi-au redeschis porţile pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase de la bancomat este fixată la 420 de euro pe săptămână, în loc de 60 de euro pe zi cum a fost stabilit iniţial, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.

(E.D.)

---

Actualizare 11:04 Bursa de la Atena rămâne închisă

Bursa de Valori din Atena va rămâne închisă până la emiterea unui nou decret guvernamental privind această chestiune, arată organismul de reglementare al statului, într-un comunicat de astăzi, citat de Reuters.

Tranzacţiile cu acţiuni la Bursa de Valori de la Atena au fost suspendate începând cu data de 29 iunie, când Guvernul elen a închis băncile şi a impus restricţii asupra mişcărilor de capital, în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenţii îngrijoraţi de întreruperea discuţiilor dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali.

Anterior, un purtător de cuvânt al Bursei a declarat că aceasta va rămâne închisă astăzi şi că s-ar putea redeschide mâine.

(A.C.)

-------------

Actualizare 09:44

Membri ai Guvernului grec de extremă stânga voiau să golească rezervele Băncii centrale şi conturile contribuabililor eleni pentru a pregăti revenirea la drahmă, potrivit unor dezvăluiri care relevă haosul din cadrul Partidului de extremă stânga Syriza, potrivit The Guardian.

Este neclar cât de serios a examinat Executivul grec aceste planuri, atribuite fostului ministru al Energiei Panagiotis Lafazanis şi fostului ministru al Finanţelor Yanis Varoufakis. Amândoi au fost remaniaţi luna aceasta, însă, în urma dezvăluirilor, partidele de opoziţie s-au sesizat şi cer explicaţii.

Dezvăluirile au apărut ieri, după o săptămână de speculaţii cu privire la alternativele la care se gândeau susţinătorii aripii extremiste din Syriza faţă de prevederile dure ale planului de menţinere a Greciei în zona euro, acceptate de către premierul grec Alexis Tsipras.

Aproape un sfert dintre cei 149 de parlamentari ai partidului aflat la putere şi-au exprimat revolta faţă de propunerile de a adopta măsuri de austeritate radicale în schimbul unor noi împrumuturi în valoare de 86 de miliarde de euro. Tsipras întâmpină dificultăţi în a reuşi să ţină partidul unit.

Într-un interviu pentru ediţia de ieri a ziarului RealNews, Lafazanis a declarat că a îndemnat Guvernul să recurgă la rezervele Băncii Greciei, o sfidare a Băncii Centrale Europene (BCE).

Lafazanis, liderul unei facţiuni extremiste din cadrul Syriza care a pledat pentru o revenire la drahmă, a declarat că acest lucru ar fi permis plata pensiilor şi salariilor din sectorul public în cazul în care Grecia ar fi fost dată afară din zona euro.

"Principalul motiv al acestei (devalizări) ar fi fost supravieţuirea economiei şi poporului grec, cea mai înaltă datorie pe care o are orice Guvern conform Constituţiei", a spus el.

Într-un articol separat, ziarul conservator Kathimerini îl citează pe Varoufakis spunând că o mică echipă din cadrul Syriza a pregătit planuri pentru a copia online, în secret, coduri fiscale. Potrivit ziarului, "planul B" a fost conceput pentru a permite Guvernului să introducă un sistem de plată paralel, în cazul în care băncile ar fi fost închise.

Potrivit ziarului, în cadrul unei conferinţe a investitorilor de pe 16 iulie, Varoufakis a declarat că parolele folosite de către greci pentru a-şi accesa online conturile fiscale au fost duplicate în secret şi folosite pentru a emite noi PIN-uri pentru fiecare contribuabil în parte, care să fie utilizate în tranzacţii cu statul.

"Acest lucru ar fi creat un sistem bancar paralel, care ne-ar fi dat nouă o gură de aer, în timp ce băncile ar fi fost închise din cauza politicii agresive a BCE", a declarat Varoufakis, potrivit acestei surse.

Varoufakis a demisionat luna aceasta pentru a facilita negocierile în vederea salvării Greciei. El se opune extrem de vocal, încă de atunci, acordului.

Potrivit planului secret, care potrivit ziarului ar fi fost conceput înainte ca Tsipras să fie ales în ianuarie, tranzacţiile prin sistemul paralel ar fi urmat să aibă loc nominal în euro, dar ar fi putut să fie schimbate extrem de uşor în drahmă.

Varoufakis a declarat pentru Daily Telegraph că citatele sunt exacte, dar că unele informaţii au fost răstălmăcite de presa greacă şi făcute să arate ca şi cum el ar fi complotat o revenire la drahmă de la bun început.

"Contextul tuturor acestor (dezvăluiri) este că ei vor să mă prezinte ca pe un ministru al Finanţelor escroc şi să mă facă să fiu acuzat de trădare. Totul face parte dintr-o tentativă de anulare a primelor cinci luni (de guvernare) ale acestui Executiv şi de aruncare a lor la coşul de gunoi al istoriei", a spus el.

Adjunctul ministrului de Finanţe Dimitris Mardas a negat că Guvernul a discutat vreodată planuri de a scoate Grecia din zona euro. "Am spus în mod repetat că asemenea discuţii nu au avut loc niciodată la nivelul politicii guvernului", a declarat el pentru postul de telviziune Skai.

(A.C.)

-------------

Actualizare 09:17

Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali continuă să lucreze la stabilirea formatului negocierilor care cel mai probabil vor începe marţi, potrivit Associated Press.

"Încă se lucrează la formatul viitoarelor negocieri", a declarat Giorgos Katrougalos, ministrul elen al Muncii, pentru postul tv Skai.

"În plus, în cadrul Guvernului se discută despre modul în care se vor derula negocierile", a precizat Katrougalos.

Conform unui oficial guvernamental, negocierile la nivel tehnic cu reprezentanţii Grupului Bruxelles - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - ar urma să înceapă mâine.

(A.C.)

------------

Negocierile dintre autorităţile elene şi creditorii internaţionali ai Greciei, pentru al treilea program de salvare, care erau programate să înceapă vineri, la Atena, au fost amânate întrucât creditorii caută un loc sigur pentru discuţii, conform unui oficial al Comisiei Europene, citat de Reuters.

Însă, potrivit unor surse preluate de Financial Times, Atena le-ar fi impus restricţii negociatorilor, mai precis care creditori să vină la întrunire şi ce aspecte să fie luate în discuţie, iar acesta ar fi motivul amânării.

Autorităţile elene declaraseră în mai multe rânduri că discuţiile pentru programul de susţinere financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro, vor fi lansate la Atena, însă reprezentanţii creditorilor Greciei - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) - au spus că nu pot începe discuţiile decât într-un loc sigur, iar capitala elenă nu prezintă siguranţă din cauza celor care protestează şi se opun măsurilor de austeritate.

"Există unele probleme de logistică ce trebuie rezolvate, în special legate de siguranţă. Sunt discutate mai multe opţiuni", a afirmat un oficial al Comisiei Europene.

Sursele citate declară că negocierile ar urma să înceapă astăzi.

Creditorii vor acces la ministere şi documente, aşa cum s-a întâmplat înainte de venirea la putere a actualului guvern. Oficialii de la Atena vor ca acordul privind programul de susţinere financiară să fie convenit până la data de 20 august, când Grecia trebuie să achite către BCE o datorie de 3,4 miliarde de euro.

• Băncile elene trebuie să primească fonduri înainte de testele din toamnă

Băncile din Grecia ar trebui să primească urgent o injecţie de capital, înainte de testele din toamnă pe care vrea să le facă BCE, ca să stabilească necesarul exact al acestor instituţii, conform afirmaţiilor lui Christian Noyer, membru în consiliul guvernatorilor BCE. "O astfel de măsură este de preferat pentru stabilizarea sectorului bancar", a spus Noyer, citat de Le Monde. Oficialul BCE a menţionat că se opune ideii de a le cere celor mai importanţi clienţi ai băncilor elene să contribuie la recapitalizarea acestora, aşa cum s-a întâmplat în cazul băncilor din Cipru, în 2013.

Amintim că BCE a decis să deruleze noi teste de stres în rândul băncilor elene, ca să decidă viitoarea strategie referitoare la creditorii din Grecia.

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a estimat, la finele săptămânii trecute, că băncile greceşti vor avea nevoie de maximum 15,9 miliarde de euro pentru recapitalizare, o sumă mult mai mică decât cea de 25 miliarde de euro prevăzută în cel de-al treilea program de ajutor negociat în prezent cu creditorii.

Săptămâna trecută, BCE a majorat plafonul fondurilor de urgenţă destinate băncilor din Grecia (programul ELA) cu 900 de milioane de euro, la peste 90 de miliarde de euro.

• Grecia solicită sprijinul FMI

Ministrul grec de finanţe, Euclid Tsakalotos, a solicitat oficial ajutorul FMI, ceea ce reprezintă un pas înainte în negocierile pentru un nou plan de susţinere a Greciei, potrivit unei scrisori date publicităţii vineri.

"Dorim să vă informăm că solicităm un nou credit din partea FMI", a spus ministrul în scrisoare.

Guvernul de la Atena intenţiona, după câştigarea alegerilor parlamentare din ianuarie, să renunţe la orice plan de ajutor de la FMI, considerat partizan al măsurilor de austeritate. Acum, FMI se poate implica în noul plan de salvare, întrucât Grecia şi-a achitat restanţele faţă de această instituţie. Dar, FMI va trebui să negocieze cu creditorii europeni, care nu împărtăşesc opinia Fondului potrivit căreia datoria Greciei ar trebui reeşalonată.