Ţiţeiul şi produsele petroliere au cea mai mare pondere în exporturile globale de mărfuri

Petrolul şi produsele realizate din această materie primă reprezintă, în medie, 30% din exporturile globale de mărfuri, evaluate la 1,5 trilioane de dolari anual, conform unei analize visualcapitalist.com.

Studiul a realizat o estimare anuală a acestor exporturi în baza datelor din 2019-2021 incluse în The State of Commodity Dependence 2023, raport publicat de ONU Trade & Development (UNCTAD).

Conform sursei citate, în cele peste 5 trilioane de dolari - exporturile globale de mărfuri - a doua mare pondere o au cele de produse vegetale şi silvicultură, respectiv 1,2 trilioane de dolari. Urmează metalele de bază şi alte minerale, cu 758 de miliarde de dolari; pietrele şi metalele preţioase, cu 647 de miliarde de dolari; gazele naturale, cărbunele şi electricitatea, cu 454 de miliarde de dolari; produsele animale, cu 446 de miliarde de dolari, şi altele -319 miliarde de dolari.

După cum rezultă din cifrele de mai sus, dacă pe lângă petrol şi produse petroliere se iau în calcul şi exporturile de gaze naturale, electricitate şi cărbune, sectorul energetic contribuie cu 40% la valoarea anuală a exportului global de mărfuri (circa două trilioane de dolari). Exporturile agricole totalizează 1,9 trilioane de dolari, ocupând locul al doilea, şi sunt mai mari ca valoare decât exporturile de minerale, cu un total de 1,4 trilioane de dolari. Sectorul mineralelor este împărţit între exporturile de metale comune (precum cuprul, fierul şi aluminiul) şi metalele şi pietrele preţioase (aur, argint, diamante).

În agricultură, culturile şi silvicultura au cota majoritară, în valoare de 1,2 trilioane de dolari. Această categorie de exporturi include totul din sectoarele menţionate - de la grâu la lemn, potrivit sursei citate.

Analiza nu ilustrează modul în care comerţul internaţional cu mărfuri tinde să se concentreze în doar câteva ţări (pe partea exporturilor). Dar, sursa menţionată aminteşte, spre exemplu, că un sfert din tot cuprul produs în 2023 a provenit din Chile.

Însă, unii dintre aceşti exportatori majori de resurse au o dependenţă semnificativă de mărfuri. În plus, mulţi dintre exportatori sunt ţări cu venituri mici sau medii, iar când preţurile internaţionale ale mărfurilor exportate scad, probabilitatea crizelor financiare şi a reducerii cheltuielilor publice creşte, consolidând şi mai mult provocările economice în aceste regiuni, conchide analiza citată.

• China - cel mai mare extractor de materii prime interne

Datele Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), preluate de Statista, arată că, în 2023, China a fost cel mai mare extractor de materii prime interne din lume. Ţara asiatică a extras un total de 34,2 miliarde de tone de materii prime, respectiv biomasă, combustibili fosili, minereuri metalice şi minerale nemetalice. Această cantitate este de peste patru ori mai mare decât a oricăreia dintre următoarele două mari ţări extractoare: India (8,03 miliarde de tone) şi Statele Unite (7,98 miliarde de tone). India a depăşit Statele Unite pentru prima dată, devenind al doilea mare extractor de materii prime în 2023.

Urmează Brazilia, cu 5 miliarde de tone, Rusia, cu 3,1 miliarde de tone, Australia şi Indonezia, fiecare cu 2,7 miliarde de tone, Canada - cu 2,6 miliarde de tone.

La nivel mondial, în 2023 au fost extrase în total 104,1 miliarde de tone de biomasă, combustibili fosili, minereuri metalice şi minerale nemetalice, în creştere de la 96,5 miliarde de tone în 2020, potrivit sursei citate. Asia şi Pacificul au reprezentat cea mai mare pondere, cu 56,9 miliarde de tone de materii (aproximativ 55% din totalul mondial), urmate de America Latină şi Caraibe, cu 11,2 miliarde de tone (11%), America de Nord, cu 10,6 miliarde de tone (10%), Europa - cu 9,2 miliarde de tone (9%), Africa - cu 8,2 miliarde de tone (8%), Asia de Vest - cu 5,3 miliarde de tone (5%), Europa de Est şi Asia Centrală - cu 2,9 miliarde de tone (3%).