TOAMNĂ FIERBINTE ÎN PARLAMENT Siguranţa naţională, Justiţia şi Educaţia Naţională - priorităţi legislative

Senatorii şi deputaţii puterii şi opoziţiei politice, preucm şi deputaţii minorităţilor naţionale îşi vor relua, începând de astăzi, activitatea zilnică odată cu începerea celei de-a doua sesiuni parlamentare din acest an. Se anunţă o sesiune fierbinte ţinând cont de importanţa proiectelor legislative aflate pe ordinea de zi a celor două Camere ale Parlamentului.

Înaintea oricăror dezbateri în comisii sau în plen, vom afla dacă vom avea sau nu un preşedinte cu puteri depline în fruntea Senatului, deoarece în prezent funcţia este ocupată interimar de vicepreşedintele Alina Gorghiu, senator din partea PNL. De altfel, aceasta ar fi şi favorită în cursa pentru preluarea funcţiei de preşedinte cu puteri depline, mai ales că are o colaborare bună cu actualul şef al PNL, premierul Nicolae Ciucă. Ea ar trebui să asigure conducerea Senatului până în mai 2023 când, conform rotativei guvernamentale stabilită de actuala coaliţie, Nicolae Ciucă va părăsi funcţia de prim-ministru.

În ceea ce priveşte priorităţile legislative ale actualei coaliţii majoritare PSD-PNL-UDMR, pe ordinea de zi a Parlamentului se vor afla proiectele privind modificarea legilor siguranţei naţionale, justiţiei şi educaţiei naţionale, proiecte care au iscat nenumărate controverse între putere şi opoziţie în timpul vacanţei parlamentare în care senatorii şi deputaţii s-au aflat de-a lungul sezonului estival.

Pachetul privind legile justiţiei este o condiţie esenţială pentru ridicarea MCV de către Comisia Europeană şi faptul că, pentru prima dată, acesta are aviz pozitiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii oferă speranţă coaliţiei PSD-PNL-UDMR că va fi adoptat de Parlament şi va trece şi de filtrul Curţii Constituţionale a României, chiar dacă este puternic contestat de o parte dintre asociaţiile profesionale ale magistraţilor, de unele organizaţii neguvernamentale şi de către reprezentanţii opoziţiei politice. Pentru urgentarea aprobării acestui pachet legislativ, comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se vor reuni într-o comisie comună cu celelalte comisii avizatoare, pentru a exista acelaşi raport de admitere în cele două Camere, în scopul evitării adoptării unor forme diferite ale legilor respective.

Liderii coaliţiei de guvernare au susţinut că la dezbaterile din comisiile speciale vor fi invitate să participe toate asociaţiile profesionale ale magistraţilor, reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public, DIICOT, DNA şi reprezentanţi ai societăţii civile pentru a-şi expune punctele de vedere cu privire la modificările legislative. Cu toate acestea, reprezentanţii USR susţin că proiectele de modificare a legilor justiţiei sunt retrograde şi nu îndeplinesc cerinţele din MCV, din rapoartele Greco şi din Opiniile Comisiei de la Veneţia.

Modificarea legii educaţiei naţionale este un prim pas spre implementarea programului prezidenţial România Educată, în timp ce modificarea legilor siguranţei naţionale şi ordinii publice a fost solicitată de Ministerul Apărării Naţionale şi de serviciile de informaţii din ţara noastră, pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina.

Un alt proiect important, care se află încă în dezbaterea Comisiilor de Apărare din Senat şi Camera Deputaţilor este cel privind modificarea legii 232/2016 privind industria naţională de apărare şi modul în care vor fi implementate în mod real clauzele de offset pentru a se realiza concret transferul tehnologic în contractele de echipamente şi tehnică militară.

Parlamentarii vor fi nevoiţi în cursul acestei luni să examineze, la cererea preşedintelui Klaus Iohannis şi legea privind protecţia avertizorilor integritate, ce transpune în plan intern directiva europeană în materie, act normativ ce a trecut de controlul Curţii Constituţionale, dar care este contestate vehement de USR, organizaţiile neguvernamentale şi cu privire la care a ridicat semne de întrebare chiar Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al Parchetului European.

Printre priorităţile legislative se mai numără aprobarea de Parlament a ordonanţei de urgenţă prin intermediul căreia Guvernul ar urma să stabilească astăzi modalitatea de compensare şi plafonare a preţurilor din energie pentru perioada următoare, precum şi suprataxarea veniturilor pe întregul lanţ din energie producători-traderi-furnizori.

Referitor la energie, vicepremierul Kelemen Hunor a precizat că UDMR intenţionează să introducă în discuţie un ajutor de stat şi pentru cei care se încălzesc cu lemne sau cu combustibil pe bază de lemn, astfel încât "să aibă şi ei un fel de sprijin, pentru că este corect ca bugetul să îi sprijine nu doar pe cei care se încălzesc cu gaz sau cu energie electrică, ci şi pe cei care folosesc combustibil pe bază de lemn".

O altă prioritate pentru cei de la UDMR - partenerii din coaliţia de guvernare ai celor din PSD şi PNL - este proiectul de lege privind minorităţile, a spus Kelemen Hunor, care a precizat că acest lucru va fi discutat în sesiunea parlamentară care începe astăzi.

Parlamentarii Forţei Dreptei - formaţiune politică înfiinţată în jurul fostului lider liberal Ludovic Orban, propun şi ei o serie de proiecte legislative pentru sesiunea de toamnă. Printre priorităţile legislative ale echipei Orban se numără reducerea costurilor facturate la energia electrică şi gaze naturale, reducerea timp de şase luni a accizei şi TVA-ului pentru carburanţi, mărirea de la un miliard euro la 3,5 miliarde euro a sumei alocate pentru reabilitarea şi/sau înfiinţarea infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj.