TOAMNA MAJORĂRILOR Preţurile producţiei industriale, pe trend crescător

• Pericol de stagflaţie în România, după intrarea în lockdown a nevaccinaţilor • BNR, aşteptată de piaţă să menţină neschimbate dobânzile

Preţurile producătorilor industriali (PPI) din România au crescut cu un ritm lunar în uşoară deccelerare de 1,49% în luna august, după un avans lunar de 2,31% în iulie, de 2,03% în mai şi 1,16% în aprilie, conform datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe piaţa internă preţurile industriale au crescut lunar cu 1,5% în mai, în timp ce pentru piaţa externă au crescut cu 1,49%. În lunile de primăvară preţurile pentru extern au crescut cu un ritm mai rapid însă în luna iunie tendinţa s-a modificat.

Creşterea mai accelerată a preţurilor industriale pentru piaţa internă vine în condiţiile în care cererea de la export pentru industria românească a scăzut în ultima perioadă, inclusiv în septembrie, după cum au arătat datele privind încrederea în economia României şi din sectoarele economiei româneşti publicate recent de Comisia Europeană (ESI).

Analiştii BCR arătau că, pentru prima dată în mai mult de 12 luni, managerii locali din industrie au raportat în septembrie o scădere puternică a comenzilor la export. "Boost-ul iniţial pentru industria manufacturieră locală venit ca urmare a redeschiderii economiilor locale ar putea să dispară, iar următoarele luni ar putea aduce o încetinire a ritmului de creştere pe componenta producţie industrială", notează Eugen Sinca de la BCR.

În ritm anual, creşterea preţurilor la producătorii industriali este de 15,9%, cel mai ridicat nivel din 2008, în accelerare de la 14,0% în luna iulie şi, 11,8% în iunie şi 7,89% în luna aprilie. Evoluţia iniţială ascendentă a PPI a venit ca urmare a efectului de bază şi creşterii preţurilor la materiile prime în primele cinci luni din acest an, însă lunile de vară au adus la nivel global o tensionare adiţională a lanţurilor de aprovizionare şi o scumpire continuă a costurilor de transport.

Avansul extrem al preţurilor la energie au contribuit de asemenea la creşterea PPI, care se va transpune parţial în sfera preţurilor de consum în perioada următoare. Pe total industrie prelucrătoare creşterea lunară a preţurilor la producători este de 1,18% după 1,51% în luna iulie şi 1,84% în iunie, în timp ce inflaţia anuală se situează la 13,52%, în accelerare de la 12,17% în iulie şi 11,27% în iunie.

Evoluţia preţurilor producătorilor industriali din ţara noastră se înscriu în tendinţa globală general, cu menţiunea că creşterile de preţuri sunt transmise acolo unde se poate pe lanţ de către producători şi în final ajung la consumatorii finali. În privinţa creşterilor de preţuri la materii prime din ultimele luni BURSA a scris pe larg în ultimele luni şi a avertizat inclusiv că preţurile la energie vor continua să tragă în sus inflaţia spre o rată anuală de 7-8%.

Un risc major la adresa stabilităţii macroeconomice şi sociale din ţara noastră a ajuns să fie reprezentat de pericolul stagflaţiei, în condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze iar economia dă semne de încetinire după atingerea vârfului puseului de creştere asociat eliminării restricţiilor şi ieşirii din valul al treilea din prima parte a acestui an. Încetinirea economiei este de altfel indicată de scăderea pe ultimele luni ale indicatorului de încredere în economia calculat de Comisia Europeană (ESI) şi de viaţa de zi cu zi din România, unde populaţia nevaccinată - peste 60% din populaţie - a intrat în lockdown, iar guvernul şi premierul Cîţu au eşuat în menţinerea sub control a pandemiei.

În orice caz, conform Institutului Naţional de Statistică, cele mai mari cresteri anuale la producătorii români au fost înregistrate în industria metalurgică (+60,05% de la +52,78% în luna iulie), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+22,35% de la +19,34%) şi în fabricarea în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+62,26%).

În industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, creşterea preţurilor producţiei este de 15,63% faţă de august 2020, iar în industrii relevante pentru consumul de zi cu zi creşterile sunt tot mari: industria alimentară +7,06% anual, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie +9,33%, fabricarea băuturilor +3,25% şi fabricarea produselor din tutun +2,79%.

Singura activitate urmărită de INS cu preţuri anuale mai mici este activitatea de servicii anexe extracţiei (-6,13%), potrivit datelor statistice.

La nivel lunar, preţurile din industria metalurgică au crescut cu 5,29%, iar preţurile din industria alimentară cu 0,89%. Fabricarea de mobilă s-a scumpit cu 1,91% în luna august 2021 faţă de iulie 2021 şi cu 8,88% faţă de august 2020. Costurile cu producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au urcat lunar cu 2,91%, iar anual cu 30,22% în august 2021.

În fabricarea produselor textile, costurile producătorilor au crescut lunar cu 0,91%, în timp ce în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte acestea au crescut lunar cu doar 0,19%, iar la nivel anual se înregistrează o creştere a preţurilor pe aceste categorii de 4,58%, respectiv 4,94%.

Pe marile grupe industriale, în mai 2021, faţă de mai 2020, statistica INS arată creşteri masive de preţuri în cazul industriei energetice (+35,54%), în industria bunurilor intermediare (input-uri în mare parte la export) (+19,38%), dar şi în cazul industriei bunurilor de folosinţă îndelungată (+8,09%), industria bunurilor de uz curent (+5,57%) şi industria bunurilor de capital (+5,26%).

În ceea ce priveşte decizia de politică monetară de astăzi a Băncii Naţionale a României (BNR), analiştii anticipează că BNR va menţine neschimbate dobânzile citând incertitudini cu privire la evoluţia epidemiei locale de Covid-19 şi a impactului valului patru asupra economiei, în mod special cu privire la impactul asupra încrederii de consum al populaţiei. Incertitudinile politice ar putea de asemenea să fie evidenţiate în comunicatul cu deciziile BNR având în vedere că astăzi există o probabilitate foarte mare ca guvernul Cîţu să fie demis şi România să funcţioneze o perioadă mai lungă de timp cu un guvern interimar. Analiştii anticipează că BNR va demara ciclul de majorare a dobânzilor la şedinţa de politică monetară din 9 noiembrie. Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR, dă totuşi o şansă de 40% ca BNR să acţioneze anticipat şi să majoreze dobânda-cheie în şedinţa de astăzi.