Toate drumurile duc la Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a devenit cea mai importantă şi cea mai solicitată instituţie din ţara noastră. Toate controversele dintre opoziţie şi putere, indiferent de componenţa acestora, sfârşesc pe masa celor nouă judecători.

Ultimele decizii au provocat o agitaţie majoră pe scena politică. Astfel, Curtea Constituţională a decis cu majoritate de voturi, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, că este neconstituţională modificarea legii învăţământului care instituie un nou regim de utilizare a patrimoniului universităţilor particulare şi că Legea uninominalului pur este neconstituţională. Conform legii, Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România, independentă faţă de orice altă autoritate publică şi care are rolul de garant al supremaţiei Constituţiei.

Faptul că atât de multe legi care ajung la CCR sunt declarate neconstituţionale, ridică mari semne de întrebare în ceea ce priveşte competenţa părţilor implicate, fie că e vorba de Parlament, Guvern sau chiar Curtea Constituţională.

Un alt subiect controversat al ultimelor zile, legat de soarta Institutului Cultural Român va ajunge de asemenea la Curtea Constituţională, care va decide în 5 iulie dacă este constituţională ordonanţa prin care Plenul Senatului va numi atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere. Avocatul Poporului a reclamat neconstituţionalitatea OUG 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului. În cazul în care CCR va decide că mutarea respectă legea fundamentală, întreaga conducere a ICR va demisiona. Anunţul a fost făcut de preşedintele ICR, Horia Roman Patapievici:"În această situaţie, din punctul de vedere al actualei conduceri avem de-a face cu o lovitură împotriva unei instituţii care şi-a dovedit capacitatea de a promova cultura română şi a gestiona un buget mic. Vom interpreta acest lucru ca pe un atac împotriva unei instituţii româ­neşti şi ne vom da demisia. Dramatic e ca va fi numită pe un algoritm politic conducerea executivă. Structura de concurenţă politică va fi transportată din Biroul permanent al Senatului în interiorul ICR, care nu e o uzină despre care ştim că are de făcut şaibe sau ţevi, funcţionează fundamental pe o viziune referitoare la ce este cultura română şi cum poate fi promovată în străinătate". Dacă ordonanţa de urgenţă va fi declarată constituţională în 5 iulie, toate programele vor fi "afectate sever", a subliniat actualul preşedinte al ICR, care a precizat că, oricum, bugetul Institutului a fost redus anul acesta, iar în 2013 a scăzut de la 44 la 36 de milioane de lei. Guvernul a adoptat pe 13 iunie Ordonanţa de Urgenţă 27/ 2012, prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care, în termen de maximum 15 zile, numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepreşedinţilor va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii. Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici - preşedinte - şi Tania Radu şi Mircea Mihăieş - vicepreşedinţi, însă Camera Deputaţilor a eliminat, în 19 iunie, cele două funcţii de vicepreşedinte, prevăzute din 2011 în Legea de funcţionare a institutului. Indiferent de deczia Curţii Constituţionale, controversele legate şi de acest subiect sunt asigurate.