Tour-operatorii germani critică dur turismul românesc

România a pierdut în ultimii ani încrederea turiştilor germani inclusiv la ospitalitate, gastronomie şi turismul cultural, puncte tari ale turismului românesc până acum, însă litoralul este principalul vinovat, relevă studiul "România văzută de tour-operatorii germani", realizat de WBF/GTZ România.

Potrivit studiului, gradul de mulţumire al turiştilor germani a înregistrat o scădere constantă în ultimii trei ani. "Turiştii germani s-au obişnuit să privească România altfel decât ca pe o ţară exotică din Europa de Est şi aşteaptă acum condiţii asemănătoare cu cele din alte destinaţii", a declarat reprezentantul GTZ, Carmen Chaşovschi.

Lipsa de competitivitate a litoralului românesc reprezintă motivul pentru care trei din cei mai importanţi tour-operatori germani - FTI, Neckermann, TUI - care deţin 50% din piaţa turistică germană, au părăsit România.

Nemulţumirile germanilor vin, în primul rând, din calitatea slabă a serviciilor, infrastructura precară, dar şi a faptului că restaurantele româneşti se orientează mai mult spre gastronomia internaţională, în detrimentul celei tradiţionale. "Mâncarea este naturală şi gustoasă, însă nu poate fi găsită tot timpul şi este servită rece. De asemenea, serviciile de masă din hoteluri sunt, în general, mai proaste decât în restaurante, modul de preparare al cărnii şi legumelor lasă de dorit, micul dejun este de slabă calitate, iar muzica este prea tare în restautrante", sunt câteva din nemulţumirile turiştilor germani cuprinse în raport.

Pe o scară de la 1 la 6, în care 1 reprezintă "foarte mulţumit", România a obţinut calificative negative în ultimii trei ani la toate capitolele. În privinţa gradului de mulţumirie a tour-operatorilor germani faţă de programele oferite de România, nota a fost 3,5, comparativ cu 2,8 în 2005 şi 3,0 în 2006. Şi gradul de mulţumitre al turiştilor a scăzut de la 2,1 în 2004, la 2,8 în 2007. Nemţii sunt nemulţumiţi şi de faptul că în România există prea puţine hoteluri de trei şi patru stele, iar nivelul de satisfacţie din punct de vedere al cazării este prea scăzut în zonele rurale. O altă critică adusă de tour-operatorii germani o reprezintă gradul scăzut de igienă în restaurante.

Nici turismul cultural nu a scăpat de critici. Per-ansamblu, gradul de mulţumire a scăzut de la 1,7 în 2004 la 2,5 în 2007. Turiştii apreciază larga varietate de locaţii interesante, dar critică faptul că aceste obiective nu sunt destul de bine promovate şi semnalizate, fiind greu de găsit. Lipsa ghizilor profesionişti "care să ştie despre ce vorbesc", absenţa unor "programe premium" dar şi lipsa de întreţinere a unor monumente sunt motivele de critică la adresa turismului cultural românesc.

În privinţa ospitalităţii, aceasta a scăzut de la 1,6 în 2004, la 2,2 în 2007. Nici agenţiile de turism româneşti nu au scăpat de nemulţumiri, acestora fiindu-le recomandat "să se orienteze mai mult spre client, să fie mai flexibile" şi să ofere turiştilor exact serviciile menţionate în oferte. "Agenţiile româneşti sunt capabile să îţi ofere orice, dar nu realizează nimic", spun nemţii. Aceştia şi-ar dori şi mai multe curse low-cost şi spre alte oraşe din ţară, cum ar fi Sibiu, Cluj Napoca sau Tg. Mureş.

Unul din puţinele lucruri pe care germanii le apreciază la România este natura, dar şi aici spun că "gunoaiele prezente peste tot oferă un aspect dezolant".

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Dragoş Anastasiu a declarat, vizavi de raport, citat de NewsIn: "depinde de modul în care privim paharul. Este evident că avem probleme, dar avem două soluţii: să ne plângem în continuare sau să facem ceva pentru a îmbunătăţi lucrurile".