TradeVille: 2023 a adus surprize plăcute investitorilor din pieţele de capital

Anul 2023 a adus surprize plăcute investitorilor din pieţele de capital, fiind un an mult mai bun faţă de aşteptări, unele ţări având creşteri ale indicilor bursieri principali de peste 30%, printre acestea numărându-se şi România, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille

În 2023, România s-a confruntat cu mai multe provocări economice critice, deficitul bugetar fiind o problemă deosebit de acută. Deficitul bugetar în 2023 a rămas, probabil, în jurul valorii de 6% din PIB, reflectând situaţia din 2022, când deficitul, măsurat prin metodologia Sistemului European de Conturi (SEC), s-a situat la 6,23%. În 2023, Guvernul României şi-a propus o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB, un obiectiv considerat nerealist de Consiliul Fiscal, invocând venituri supraestimate şi cheltuieli subestimate. Nerealizarea acestui obiectiv a condus la măsuri fiscale menite să orienteze deficitul către un nivel mai fezabil de 3% din PIB în anii următori.

România a înregistrat o scădere continuă a ratei anuale a inflaţiei pe tot parcursul anului 2023, ajungând la 6,72% în noiembrie (faţă de 16,8% în noiembrie 2022 - cel mai înalt nivel din 2002), cel mai scăzut nivel din septembrie 2021. Acest declin a marcat a noua luna consecutivă de relaxare a inflaţiei, situându-se sub previziunile pieţei, de 7,3%. O atenuare notabilă a preţurilor a fost observată în diverse sectoare, inclusiv în cel alimentar, al produselor nealimentare şi al serviciilor.

Se anticipează o încetinire a creşterii PIB-ului real al României la 2,2% în 2023, deşi analiştii de la BNR estimează mai mult o cifră de 2%. Această decelerare este atribuită mai multor factori: condiţii de finanţare mai stricte, un ritm gradual al dezinflaţiei şi o creştere moderată în rândul partenerilor comerciali, toate acestea având un impact asupra producţiei.

Conform Statista, PIB-ul României în preţuri curente este estimat la 350,41 miliarde de dolari în 2023, devenind a doua economie din regiune, după Polonia. Prognoza pentru următorii cinci ani (până în 2028) sugerează o creştere substanţială, cu o majorare de 134,8 miliarde de dolari, ceea ce echivalează cu o creştere de 38,47%.

• Transformări economice în Europa

În 2023, Europa a fost martora unor transformări economice semnificative. O schimbare notabilă a fost observată în ceea ce priveşte tendinţele inflaţiei, cu o scădere remarcabilă faţă de ratele ridicate din anul precedent.

Rata anuală a inflaţiei din zona euro a cunoscut o tendinţă descendentă, stabilindu-se la 2,4% în noiembrie 2023, o reducere semnificativă faţă de rata de 10,1% înregistrată cu un an înainte. În mod similar, Uniunea Europeană a înregistrat o scădere a inflaţiei la 3,1%, de la 11,1% în anul precedent. Inflaţia de bază, care omite elementele volatile, precum energia şi alimentele, a înregistrat, de asemenea, o reducere, ceea ce indică o potenţială stabilizare a economiei.

În Europa, ratele inflaţiei au variat semnificativ. Belgia (-0,8%), Danemarca (0,3%) şi Italia (0,6%) au înregistrat cele mai scăzute rate, în timp ce Cehia (8%), Ungaria (7,7%), Slovacia (6,9%) şi România (6,7%) au înregistrat rate mai ridicate, ceea ce ilustrează diversitatea economică din cadrul UE.

Analiştii BCE se aşteaptă ca inflaţia de bază din Uniunea Europeană să ajungă la o medie de 5,4% în 2023, 2,7% în 2024, 2,1% în 2025 şi 1,9% în 2026, apropiindu-se de ţinta de 2% a băncii.

Având în vedere că inflaţia se apropie de ţinta ideală de 2%, BCE anticipează reducerea ratelor dobânzilor în 2024, urmând să atingă această ţintă până în 2025. În pofida acestor semne pozitive, BCE rămâne prudentă, ferindu-se de declaraţii premature de victorie asupra inflaţiei.

Creşterea rapidă a inflaţiei, în special în ţări precum Ungaria, a afectat grav puterea de cumpărare, creând un decalaj substanţial al salariilor. Piaţa forţei de muncă din Europa rămâne robustă, cu rate ridicate ale locurilor de muncă vacante şi rate scăzute ale şomajului. Totuşi, acest lucru ar putea duce la presiuni mai mari asupra salariilor, în special în Europa de Est.

În noiembrie, se estima că economia europeană va creşte cu o rată medie de 1% în 2023, faţă de estimarea anterioară de 0,8%. Această creştere, deşi modestă, a fost susţinută de cheltuielile de după COVID şi de un impuls în turismul din sezonul de vară, contracarând efectele negative ale creşterii costurilor vieţii.

• BET versus Europa

Piaţa bursieră din România a adus şi în acest an randamente pe placul investitorilor, indicele principal al bursei locale, BET, având un avans pozitiv de 33,2% faţă de 30 decembrie 2022.

Comparativ cu alte ţări din Europa, România se clasează pe locul 4, fiind depăşită de Grecia (+39,7%), Ungaria (+39%) şi Polonia (+37%), ţări care sunt în relativă vecinătate a României. Mai slab s-a clasat în acest an partea de vest a bătrânului continent, pe ultimul loc fiind Belgia (+1,1%), Marea Britanie (+2,5%) şi Elveţia (+3,9%).

Faţă de indicele care măsoară evoluţia generală a companiilor din Europa, STOXX 600 Europe, care a avut o dinamică de +12,3% de la începutul anului şi până cum, BET a performat mult mai bine.

O caracteristică importantă a indicelui BET este faptul că are în componenţa sa numai 20 de companii, din cele 83 care sunt listate pe piaţa principală, primele cinci având o pondere de 72,4% în indice, ceea ce ilustrează faptul că evoluţia acestuia poate fi explicată în mare parte de cele mai mari companii prezente la bursa românească.

În ultimii zece ani, principalul indice al bursei, BET, a însumat o creştere anuală compusă de +8,3%, având patru ani cu randamente negative, situate între -1% şi -4% şi şase ani cu randamente pozitive, care s-au situat în intervalul de +1% şi +35%.

Un element interesat de observat este faptul că doar în trei ani la rând s-a înregistrat un randament mai mare de 30%, unul dintre ei fiind chiar 2023. În trecut, de fiecare dată când randamentul indicelui a fost peste 30%, următorul an a înregistrat o dinamică negativă de -2% în 2020 şi de -11% în 2022. Cu toate acestea, scăderile din acei ani pot fi explicate parţial şi de condiţiile macro dificile, notează TradeVille

• Provocări şi oportunităţi la BVB, în 2023

Pentru BVB, 2023 a reprezentat atât un an al provocărilor, cât şi al oportunităţilor din punct de vedere al pieţei de capital. În 2023, valoarea de piaţă a tuturor celor 371 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, atât pe piaţa reglementată, cât şi pe SMT, a depăşit pentru prima dată în istorie valoarea de 301 miliarde de lei la finalul primelor 11 luni. Astfel, din totalul capitalizării, cele 85 de companii aflate pe piaţa reglementată reprezintă aproximativ 95,3% din total.

Conform preşedintelui BVB, Radu Hanga, companiile listate la bursă au ajuns să reprezinte 21,3% din PIB-ul României pe anul 2022, întărind astfel dezvoltarea economică sustenabilă prin intermediul pieţei de capital. Evoluţia puternic pozitivă a pieţei de capital a fost influenţată de mai mulţi factori, printre care listarea Hidroelectrica, cel mai mare IPO din Europa realizat până în acest an, continuarea programului de obligaţiuni de stat Fidelis la randamente atractive, cât şi de creşterea numărului de investitori până la un record de 168.000, în concordanţă cu proiectele realizate de BVB, ca operator de piaţă şi sistem.

De asemenea, la nivel agregat, evaluarea cumulată a tuturor companiilor aflate în prezent la BVB a crescut cu 127% din 2018 până în prezent. O contribuţie majoră la această creştere se datorează atât listării, cât şi dinamicii pozitive a celei mai mari companii de la BVB, Hidroelectrica, capitalizarea acesteia urcând cu aproximativ 2,5 miliarde de lei, până la 57,9 miliarde de lei.

Nu în ultimul rând, în privinţa volumelor tranzacţionate la BVB, anul 2023 a marcat un declin comparativ cu anul anterior, în schimb, valoarea medie zilnică aproape s-a dublat, aceasta din urmă fiind de 98,4 milioane de lei, faţă de 50,8 milioane de lei în 2022, pe un număr de 1.420 de tranzacţii (+18,5% faţă de 2022).