TradeVille: Exxon Mobil şi Shell - companiile petroliere cu cele mai mari venituri, în 2024

Rezultatele financiare pe 2024 ale marilor companii petroliere din Europa şi SUA clasează pe primele trei locuri Exxon Mobil, Shell şi TotalEnergies, în funcţie de venituri, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille. Raportul prezintă o agregare a rezultatelor financiare ale celor mai mari companii de producere a petrolului şi gazului şi a celor care oferă servicii în domeniul petrolier, dar şi poziţionarea acestora faţă de restul pieţei.

ETF-ul iShares S&P 500 Energy Sector urmăreşte sectorul de energie din SUA, prin replicarea unui indice care măsoară evoluţia celor mai importante companii de energie americane. Printre cele mai mari ponderi în cadrul ETF-ului se numără Exxon Mobil (29,1%), Chevron (15,5%) şi Conocophillips (7,9%)

Raportul aduce în atenţie companiile Exxon Mobil, Chevron, Shell, TotalEnergies, Equinor - mari producători de petrol şi gaze, precum şi Schlumberger, Baker Hughes, Halliburton şi Nov - societăţi care oferă echipamente şi servicii pentru infrastructura petrolieră. British Petroleum (BP), Occidental Petroleum şi PBF Energy nu au afost incluse în agregator întrucât raportează mai târziu, în februarie.

Mediul în care au activat companiile din industria petrolieră în 2024 a fost caracterizat de preţuri ale combustibililor mai mici faţă de media anilor anteriori şi de o volatilitate mică, de o stagnare a economiei Chinei, de conflicte geopolitice şi de confruntări armate în Orientul Mijlociu, dar şi de o continuare a războiului din Ucraina, fără începerea unor negocieri de pace şi de menţinerea de către OPEC+ a limitării artificiale a cantităţii de producţie. Astfel, se poate observa o scădere a rezultatelor financiare, atât pe partea veniturilor, cât şi pe segmentul de profit. Chiar dacă la prima vedere cifrele par în scădere faţă de anul trecut, acestea rămân cu mult mai mari faţă de media ultimilor zece ani, întrucât după creşterile record din perioada 2021 - 2022, preţurile ţiţeiului Brent nu au mai coborât la fel de mult.

Datele arată că profitul făcut de companiile producătoare de petrol în cursul anului 2024 a fost cu 12,7% mai mare faţă de media ultimilor zece ani, iar veniturile - cu 9,8% peste media din ultimii zece ani. Pentru media ultimilor zece ani s-au luat în calcul doar perioadele în care companiile au obţinut un rezultat net pe acţiune pozitiv.

Companiile de servicii petroliere au fost şi mai profitabile în 2024: veniturile acestora s-au situat cu 12,% mai sus faţă de media din ultimii zece ani, în timp ce câştigul pe acţiune (EPS)a fost cu 17,7% peste medie.

• Exxon Mobil, lider în privinţa veniturilor

Compania care a înregistrat cel mai mare nivel al veniturilor anuale, dintre cele analizate, a fost Exxon Mobil din SUA, care a raportat o cifră de afaceri netă de 339,2 miliarde de dolari (+1,7% vs 2023), urmată de grupul anglo-olandez Shell, cu 284,3 miliarde de dolari (-5,3% vs 2023) şi TotalEnergies din Franţa, cu 195,6 miliarde de dolari (-10,7% vs 2023).

Exxon Mobil ia podiumul cu cel mai mare nivel al veniturilor generat, ceea ce era de aşteptat, luând în considerare mărimea sa. Compania a reuşit să raporteze peste estimări rezultatele pentru ultimul trimestru al anului 2024, întrucât creşterea producţiei a compensat preţurile mai mici ale energiei. Gigantul american a devenit cel mai mare producător de petrol din bazinul Permian în 2024, după finalizarea achiziţiei Pioneer Natural Resources, în luna mai.

Cel mai mare nivel al profitului net pe acţiune anual a fost anunţat de Chevron, acesta fiind la un nivel de 9,7 dolari (-14,5% vs 2023), demonstrând o mai bună eficienţă operaţională faţă de Exxon şi un management mai bun la costurilor. Compania americană a terminat anul 2024 cu o producţie record, însă câştigurile au fost sub estimările pieţei.

Printre companiile de servicii petroliere se evidenţiază Schlumberger, cu cel mai mare nivel al veniturilor, Baker Hughes - cu cel mai mare profit net pe acţiune, în timp ce Halliburton a raportat niveluri asemănătoare, având doar jumătate din capitalizarea companiei rivale, ceea ce o face interesantă de urmărit.

În ultimul an, acţiunile HAL şi-au pierdut 27,5% din valoare, pe fondul scăderii activităţii din industria de petrol şi gaze în America de Nord, unde compania operează principalele sale segmente de business. Alte elemente care au pus presiune pe acţiunile HAL au fost scăderea preţurilor petrolului în 2024 şi prognozele că activitatrea petrolieră din America de Nord va rămâne "soft" şi în 2025. Aproximativ 40% din veniturile HAL provin din America de Nord, faţă de numai 20% la SLB sau 25% la BKR.

La ultima raportare, veniturile Halliburton au fost cu 2,4% mai jos faţă de estimările pieţei, în timp ce EPS a fost în linie cu prognozele, notează TradeVille.

• Evaluări şi poziţia în piaţă

Per total, se observă că majoritatea companiilor mari de energie se poziţionează sub media industriei. Chevron şi Exxon Mobil se evidenţiază ca având un P/E relativ mare faţă de medie, în timp ce Equinor şi TotalEnergies sunt mai ieftine decât piaţa. De la începutul anului şi până acum, Baker Hughes şi TotalEnergies sunt companiile care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cotaţiei.

Baker Hughes intră în topuri şi în 2025, după o creştere cu 20% a acţiunilor sale în 2024. Printre factorii care au influenţat creşterea acţiunilor au fost performanţa financiară solidă şi recorduri pe partea operaţională. Creştea acţiunilor în 2025 s-a datorat rezultatelor financiare peste aşteptările pieţei. Compania a reuşit să intre şi în trendul AI, dezvoltând o tehnologie sub numele de BHC3 care va ajuta la îmbunătăţirea fiabilităţii şi reducerea timpilor morţi, optimizarea producţiei şi creşterea randamentului operaţional.

Şi TotalEnergies a fost propulsată în 2025 de un raport cu cifre peste prognozele pieţei. Compania a raportat venituri cu 11% peste prognoze, în timp ce profitul a fost cu 2,5% peste estimări.

• Petrolul Brent şi gazul pe grafic

De la începutul anului şi până acum, preţul de referinţă al ţiţeiului internaţional Brent a fost în scădere cu 0,5%, în timp ce faţă de acum 12 luni, acesta este cu 5,5% mai jos. În acelaşi timp, preţurile gazelor naturale la hub-ul european Dutch TTF este cu 12,6% mai sus faţă de începutul anului şi cu 89,3% mai sus faţă de acum un an. În SUA, preţurile gazulului natural sunt mult mai puţin volatile, variaţia de anul acesta fiind de +0,1%, în timp ce în ultimele 12 acesta a crescut cu 62,1%.

Preţul de referinţă pentru ţiţeiul Brent îşi continuă evoluţia în cadrul canalului lateral situat între nivelurile de 71 şi 82 dolari/baril, după ce nu a reuşit să se menţină peste linia de 77 de dolari/baril, devenită acum nivel de rezistenţă. Canalul mare lateral, situat între nivelurile de 70 şi 90 de dolari/baril, în care preţul ţiţeiului a evoluat începând cu sfârşitul anului 2022, poate servi acum drept punct de orientare pentru maxime şi minime pe care le poate atinge ţiţeiul pe termen mediu.

În ceea ce ţine de evoluţia gazului în SUA, acesta s-a menţinut pe un trend ascendent începând cu mijlocul anului 2024, care s-a întrerupt în a doua jumătate a lunii ianuarie, parţial din cauza prognozelor privind o încălzire a vremii în SUA Şi Europa, dar şi din cauza faptului că pieţele au estimat o cerere de energie mai mică pe termen lung, în contextul în care s-a descoperit că modelele de AI pot funcţiona şi cu o cantitate mai redusă de energie. Cel mai probabil scenariu pe termen scurt, privind evoluţia gazului, este că acesta va evolua între linia de rezistenţă din jurul preţului de 3 dolari/MMBtu şi media mobilă de 200 zile de la 3,35 dolari/MMBtu (MMBtu - un million de unităţi termice britanice; 1 MMBtu = circa 0,3 MWh).

În Europa, preţul de referinţă al gazului natural (TTF) a înregistrat o creştere constantă din februarie 2024, ajungând peste un an la un nivel de 55,9 euro/MWh (+106% anual). Principalii factori care au influenţat menţinerea creşterii au fost o scădere mai accentuată a nivelurilor de stocare şi o incertitudine crescută în privinţa stopării tranzitului de gaze ruseşti prin Ucraina.

• Ce urmează

În timp ce, pe termen scurt, vom putea observa o evoluţie a petrolului între 71 şi 77 de dolari/baril, analiştii prognozează că în 2025 preţul ţiţeiului ar putea atinge o medie de 73 de dolari/baril, în timp ce în 2026 aceasta s-ar putea duce spre 72 de dolari/baril - semnificativ sub media din 2024, de 80 de dolari/baril. Principalele riscuri ale acestei prognoze sunt legate de ritmul în care OPEC+ decide creşeterea producţiei şi perspectivele de sporire a consumului în China. Estimările iau în calcul faptul că, în 2025, oferta va depăşi cererea de combustibil, ceea ce va crea perspective de scădere a preţurilor combustibililor şi de o continuare a stabilităţii cotaţiei ţiţeiului.

Totuşi, pe termen lung, analiştii nu au ajuns încă la un consens. Cel mai mare trader independent de energie, Vitol, a anunţat recent că nu vede o posibilitate de a stopa creşterea cereii de petrol cel puţin până în 2040, şi prognozează că aceasta va atinge 110 milioane de barili/zi în 2030 (vs 105 milioane de barili/zi în prezent), în timp ce Agenţia Internaţională pentru Energie crede că cererea de ţiţei se va limita la 105,6 milioane de barili/zi în 2030.

În ceea ce ţine de gazele naturale, preţul de referinţă Henry Hub este estimat în 2025 la o medie de 3,1 dolari/MMBtu, şi de 4 dolari/MMBtu în 2026. Spre comparaţie, media preţurilor HenryHub în 2024 a fost de 2,2 dolari/MMBtu.

Astfel, marii producători de petrol şi companiile care oferă servicii şi echipamente în industria de petrol pare că sunt la adăpost, cel puţin pentru următorii ani, cu o cerere în creştere atât pe segmentul de petrol, cât şi pe cel de gaze. Crizele energetice au demonstrat că securitatea energetică trebuie pusă prioritară în faţa nevoii de a scădea urgent emisiile de gaze cu efecte de seră, iar această securitate poate fi în prezent oferită de combsutibilii mai poluanţi.

• Concluzii

Sectorul petrolier începe anul 2025 în forţă, fiind bine poziţionat pentru a beneficia de un an fructuos. Factorii politici, printre care revenirea lui Trump la Casa Albă şi continuarea conflictelor geopolitice vor menţine pe termen mediu preţurile combustibililor, în timp ce nevoia marilor puteri de a-şi asigura surse de energie sigure va permite industriei petroliere să-şi continue investiţiile.