TradeVille: Fondul Proprietatea - Hidrocentralele, subiect de interes la BVB

În contextul aşteptării privind listarea Hidroelectrica, raportul prezintă o comparaţie între gigantul energetic românesc şi alte companii din Europa, care au în gestiune hidrocentrale, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Hidroelectrica - mai aproape de investitori în 2023

Având în vedere apropierea IPO-ului şi mult aşteptată listare a acţiunior, programată pentru luna iulie, raportul trece în revistă ultimele informaţii importante despre Hidroelectrica şi analizează care este situaţia altor companii din Europa, care operează hidrocentrale.

Discuţiile pentru listarea gigantului energetic din România au început încă din anul 2013, însă, până acum, acestea nu s-au soldat decât cu întârzieri şi amânări ale discuţiilor. Cu toate acestea, în 2021, forţat de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), Guvernul român s-a angajat să listeze compania în viitorul apropiat.

Astfel, după încă doi ani de aşteptări, Fondul Proprietatea, care deţine o participaţie de circa 20% din Hidroelectrica, sau circa 3,6 miliarde RON, conform evaluării de la sfârşitul lunii aprilie 2023, anunţă aprobarea în AGA din 15 noiembrie 2022, a vânzării de până la 19,94% din deţinerile avute în Hidroelectrica. Între timp, a intervenit şi statul român în negocieri, convenind ca vânzarea să aibă loc doar pe piaţa locală, chiar dacă inţial, FP dorea o listare duală, şi la Londra.

Cu o valoare totală estimată la circa 57 miliarde RON în aprilie 2023, Hidroelectrica este una dintre cele mai mari companii existente în România. Compania activează în segmentul de producere şi furnizare a energiei electrice, pe care o generează doar prin intermediul celor 187 de hidrocentrale şi microcentrale pe care le administrează, o mică parte provenind şi din segmentul de energie eoliană, societatea având în întreţinere 36 de turbine eoliene de 3 MW fiecare.

• Clima - factor important în lucrul hidrocentralelor

Hidroelectrica are o capacite de producţie de circa 6.400 MW, cu ajutorul căreia acoperă necesarul a aproximativ 30% din consumul anual al României. În cursul anului 2022, Hidroelectrica a produs o cantitate de energie de 13,5 TWh - mai mică cu 19% comparativ cu anul 2021, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, anul 2022 fiind considerat unul secetos, cu debite de apă scăzute.

Compania nu a fost singura afectată de secetă, aceeaşi situaţie fiind prezentă la majoritatea societăţilor europene care operează hidrocentrale.

În 2023 se estimează ca volumele de apă să revină la nivelul normal. În primele trei luni ale anului curent, Hidroelectrica a înregistrat o producţie de 4,4 TWh (+33,7% vs T1 2022), în timp ce veniturile au fost de 3,3 miliarde RON. Conform calculelor, preţul mediu al energiei electrice vândute de către societate în T1 2023 a fost de aproximativ 677 RON/MWh, în scădere cu 5,9% faţă de T1 2023.

Pe parcursul anului 2022, Hidroelectrica a beneficiat de creşterile spectaculoase ale preţurilor energiei electrice, dar şi de faptul că nu este afectată de fluctuaţiile combustibililor fosili, ceea ce i-a permis să obţină venituri de 9,5 miliarde RON (+45,7% vs 2021) şi un profit net de 4,5 miliarde RON (+43,3% vs 2021). Totuşi, aceste creşteri au fost semnificativ impactate de debitele mai mici de apă, care au scăzut producţia societăţii în 2022 cu 19%. Compania a vândut energie electrică în 2022 la un preţ mediu cu 72% mai mare faţă de 2021.

Comparativ cu alte companii din Europa care operează hidrocentrale la nivel internaţional, gigantul energetic român se poziţionează mai jos de medie atât ca valoare, cât şi la rezultatele financiare, în mare parte din cauza că are în proprietate hidrocentrale doar la nivel naţional, comparativ cu multe dintre companiile europene, care şi-au extins operaţiunile la nivel internaţional.

La nivelul multiplilor şi indicatorilor financiari, Hidroelectrica se situează foarte bine la în ceea ce ţine de valoarea profitului faţă de valoarea companiei, P/E fiind de 12,2 - cu mult mai jos faţă de media înregistrată de companiile europene din sector.

• Hidroelectrica versus alte companii care operează hidrocentrale

Poziţionarea Hidroelectrica este impactată semnificativ de marjele generoase EBITDA şi ale profitului net, cu mult mai mari faţă de alte societăţi, dar şi de avantajul de a avea un grad de îndatorare aproape inexistent. Cu toate acestea, se observă că nivelul veniturilor raportat la valoarea societăţii este mai mic faţă de alţii, P/S fiind de circa 14 ori mai mare faţă de mediană, iar P/B - de peste 2 ori mai mare.

Valoarea întreprinderii, calculată ca datorii plus capitalizare minus numerar, raportată la EBITDA, este puţin peste medie, situându-se la 9,5.

• Sectorul de energie românesc îşi menţine poziţia de vedetă

Sectorul de energie românesc a fost cap de afiş în utlimii ani, atât din perspectiva interesului manifestat de investitori asupra companiilor de energie de la BVB, cât şi din cauza crizei de energie la care am asistat anul trecut, soldată cu răspunsuri drastice din partea autorităţilor române, prin introducerea a noi reglementări în sectorul energetic.

Printe cele mai importante schimbări care au fost introduse se numără plafonarea preţurilor energiei pentru consumatorii casnici şi non-casnici, suprataxarea producătorilor care vând energie la preţuri mai mari faţă de nivelul de 450 RON/MWh şi introducerea mecanismului de achiziţie centralizată a energiei electrice (MACEE).

Cu toate acestea, preţurile extrem de volatile ale energiei au compensat noile restricţii, ceea ce le-a permis companiilor româneşti de producţie a electricităţii să raporteze profituri la sfârşitul anului.

În acelaşi timp, România continuă să fie exportator net de energie în anul 2023, pe fondul reducerii consumului, dar şi al producţiei abundente din sursele hidro şi eoliene. Astfel, până la momentul actual, România are un nivel al exporturilor de energie cu 2,6 TWh mai mare decât cel al importurilor, cu o producţie totală de 26,6 TWh.

Cea mai mare pondere a constituit-o energia hidro (9,7 TWh), urmată de cea fosilă (7,7 TWh), nucleară (4,8 TWh) şi eoliană (3,6 TWh). Totuşi, conform datelor istorice, se poate observa că fiecare an din ultimii opt a adus o cantitate tot mai mică de energie produsă pe teritoriul României, situaţie cauzată de o lipsă cronică a investiţiilor în segmentul energetic autohton.