TradeVille: Mai mulţi bani către stat dinspre sectorul de petrol şi gaze

În contextul menţinerii unei situaţii geopolitice tensionate, dar şi a proiectului Neptun Deep care stagnează, Guvernul român a adoptat la sfârşitul anului 2022 o nouă lege cu privire la taxarea suplimentară a companiilor din sectorul de petrol şi gaze naturale, care a stârnit un val de reacţii în spaţiul public şi a crescut volatilitatea pe piaţă, atrag atenţia analiştii TradeVille.

• Suprataxarea sectorului de petrol şi gaze

În ultima săptămână a anului 2022, guvernul României a adoptat o OUG prin care pune în aplicare Regulamentul UE 2022/1854, referitor la reglementarea suprataxării companiilor din sectorul oil&gas la nivel european. Acest regulament presupune ca statele membre să impună un impozit temporar de minimum 33% aplicat profiturilor companiilor de petrol şi gaze care depăşesc cu 20% media ultimilor 4 ani sau să aplice măsuri echivalente. Comisia Europeană estimează că această măsură temporară ar putea aduce la bugetul UE până la 25 de miliarde de euro, suma ce ar urma să fie redistribuită către ţările membre.

Conform noii ordonanţe adoptate de guvernul român, companiile ar urma să plătească o taxă suplimentară de 60% pentru profiturile din 2022 şi 2023 care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile obţinute în ultimii 4 ani - perioada 2018 - 2021.

În baza calculelor realizate de reprezentanţii guvernului, aceştia se aşteaptă ca statul să câştige circa 8 miliarde de eli prin suprataxarea profiturilor din 2022 şi 2023 ale OMV Petrom (SNP) şi Romgaz (SNG), sumă care s-ar adaugă impozitului obişnuit pe profit şi altor taxe şi redevenţe plătite de cele două companii.

De menţionat este faptul că, Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) a estimat că producătorii de petrol şi gaze din întreaga lume vor avea profituri de aproximativ 4 trilioane USD în 2022, nivel dublu faţă de 2021 şi de aproape 3 ori mai mare comparativ cu anii anteriori, arată analiştii citaţi, preluând informaţii din presă.

• Cota de suprataxare în celelalte state membre UE:

- Austria va impune o cotă de suprataxare de până la 40%, urmând ca firmele să aibă posibilitatea să-şi diminueze acest prag până la 33% dacă vor genera investiţii în energii regenerabile;

- Parlamentul bulgar a aprobat, în decembrie, o suprataxă de 33%, în conformitate cu acordul la nivelul UE;

- Republica Cehă a aprobat, în noiembrie, o taxă de 60% pe profiturile obţinute în 2023 de companiile din domeniul energiei;

- Franţa a trimis către dezbatere în Parlament propunerea pentru o taxă de 33% pentru profiturile din anul 2022;

- Germania intenţionează, de asemenea, să păstreze procentajul minim de suprataxare, în valoare de 33%;

- Italia va impune o cotă de suprataxare de 50% a profiturilor mai mari cu 10% decât media ultimilor 4 ani;

- Olanda intenţionează să adopte pragul de impozitare de 33%, conform acordului UE;

- Pe de altă parte, Irlanda va impune o suprataxă de 75% companiilor producătoare de combustibili fosili care depăşesc nivelul de referinţă.

- Norvegia, membră a Spaţiului Economic European, impozitează deja companiile de petrol şi gaze cu 78%, neintenţionând să mai adauge altă suprataxă.

- Spania se află în proces de adoptare a unei taxe de 1,2% pe veniturile companiilor de energie, fiind considerată măsură naţională echivalentă.

În marea lor majoritate, celelalte ţări din UE au impus niveluri de suprataxare mai reduse decât cel de 60% impus de România.

• Unde se duc banii strânşi ?

Oficialii români au declarat că sumele de bani din suprataxă vor fi colectate într-un cont special de către Ministerul Finanţelor şi vor avea 2 direcţii principale de utilizare:

- protejarea categoriilor vulnerabile ale populaţiei prin măsuri de atenuare a efectelor creşterii preţurilor la energie;

- asigurarea investiţiilor în proiectele de energie strategice, în special în cele pentru dezvoltarea de energie "verde". Astfel, reprezentanţii guvernului au subliniat că minim 70% din suma colectată se va distribui pentru finanţarea investiţiilor în energie.

Cu toate acestea, pentru anul 2022, România a cheltuit mai mulţi bani, obţinuţi din suprataxarea companiilor, decât a alocat iniţial, în vederea asigurării ajutoarelor pentru societate. Pe lângă faptul că s-au compensat facturile la energie, banii s-au mai utilizat şi în proiectul "Sprijin pentru România", ceea ce evidenţiază riscul că nu toţi banii colectaţi din suprataxări vor ajunge la proiectele de investiţii, o parte importantă fiind direcţionaţi spre ajutor social, conform TradeVille, care citează surse de presă.

• De ce legea adoptată conform directivelor UE a trezit totuşi nemulţumiri ?

Problema şi nemulţumirile nu au fost generate doar de suprataxare - aceasta era aşteptată având în vedere propunerile şi directiva UE. Marea problemă constă în cum a fost luată şi cum a fost adoptată această decizie pentru România.

Conform declaraţiilor Secretarului de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor, Mihai Diaconu, directiva UE a fost adoptată mot-a-mot, unicele modificări fiind introduse la nivelul de suprataxare, care va fi de 60%, faţă de 33%, cât a fost pragul minim impus de UE. Astfel putem observa că legea nu a suferit modificări care să ţină cont şi de specificul situaţiei din România, care în ultimii ani s-a confruntat cu blocarea proiectelor de extragere ale gazelor naturale din Marea Neagră, tot pe fondul legislaţiei.

Modelul din România al legii seamănă extrem de mult cu cel adoptat de Republica Cehă, mai multe publicaţii media locale subliniind acest fapt. Rata de impozitare a fost, de asemenea, adoptată la 60% şi se va aplica drept suprataxă la impozitul standard de 19%, subliniază analiştii citaţi. Astfel, guvernul ceh se aşteaptă, ca pentru rezultatele din 2023, să colecteze un impozit suplimentar de circa 1,9 miliarde de euro, destinat acoperirii deficitului bugetar, care se ridică în 2023 la circa 12,3 miliarde de euro.

Cu toate acestea, o diferenţă notabilă faţă de România ar fi că guvernul ceh va impozita doar profiturile din 2023 conform noii legi, pe când în România se doreşte impozitarea cu 60% şi a celor din 2022 - ceea ce creşte considerabil gradul de neîncredere al investitorilor care au fost surprinşi de aplicarea unor impozite suplimentare pentru un an deja încheiat, care nu au putut fi bugetate mai devreme.

Creşterea semnificativă a gradului de neîncredere duce la un cost al capitalului mai mare cerut pentru investiţiile în România, ceea ce poate duce la diminuarea investiţiilor străine, întrucât scade competitivitatea statului comparabil cu vecinii săi.

Tot în contextul creşterii neîncrederii, se poate aminti şi de IPO-ul Hidroelectrica, companie aşteptată să se listeze la BVB la mijlocul anului 2023. Ştefan Böttcher, Senior Portfolio Manager în cadrul Fiera Capital, consideră că această decizie poate afecta valoarea IPO-ului Hidroelectrica, întrucât investitorii vor cere multipli mai mici, având în vedere estimarea unui risc mai ridicat pentru investiţiile făcute în România.

Un alt efect important îl reprezintă afectarea performanţelor fondurilor de pensii şi ale fondurilor de investiţii private, prin care tot cetăţenii români sunt cei dezavantajaţi, întrucât se va exercita o presiune mai mare asupra randamentelor obţinute pentru sumele investite.

În final, se poate concluziona că reproşurile aduse suprataxării de la sfârşitul anului 2022, nu au fost generate de ideea de mărire a taxelor, ci de faptul că legea fost adoptată fără consultări publice prealabile cu actorii din piaţă, impunând o rată de taxare dublă faţă de cea recomandată de UE pentru profiturile deja obţinute pentru anul 2022, fără a fi anunţată din timp pentru investitori, care totuşi se aşteptau ca, la un moment dat, va fi aplicată directiva europeană privind suprataxarea, spun analiştii, conform presei.

• Alte taxări suplimentare şi impactul asupra companiilor

Luând în considerare şi legile anterioare privind taxarea suplimentară a companiilor din sectorul de energie, România are în acest moment două contribuţii de solidaritate, prima fiind cea instituită în aprilie 2022 şi modificată prin OUG 119/2022 la începutul lunii septembrie, prin care s-au plafonat preţurile la gaze şi energie, şi s-au impozitat în proporţie de 100% toate veniturile obţinute din vânzarea de energie la un preţ mai mare de 450 RON/MWh. În România, rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale este de peste 60%.

Pe termen scurt, impactul acestor legi se face simţit în companii prin punerea unor presiuni suplimentare asupra fluxurilor de numerar şi a disponibilităţilor de numerar ale companiilor, ceea ce se traduce prin micşorarea nivelului de investiţii.

În 2022, de la modificarea OUG 27/2022 din septembrie, OMV Petrom a fost afectată cu 120 mil. RON pe segmentul de rafinare şi de 110 milioane de lei pe cel de explorare şi producţie. Totodată, prelungirea, până la finalul anului 2022, a reducerii cu 0,5 RON/l a preţurilor carburanţilor a afectat negativ rezultatele companiei cu 246,3 milioane de lei în T3 2022.

În primele 9 luni ale anului 2022, OMV Petrom a plătit impozite şi taxe către statul român în valoare de 15 miliarde de euro, dintre care impozitele directe au fost de 7,1 miliarde de lei - de peste 5,5 ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.