Traficul începe să se reia pe podul ce leagă Crimeea de Rusia, avariat mai devreme de o explozie

Traficul începe să se reia pe podul care leagă peninsula ucraineană Crimeea de Rusia, avariat astăzi mai devreme de o explozie, transmite DPA, conform Agerpres.

Şeful administraţiei instalate de Rusia în Crimeea anexată, Serghei Aksionov, a declarat astăzi seara că podul peste strâmtoarea Kerci a fost redeschis parţial pentru trenuri şi maşini.

Structura lungă de 19 kilometri rămâne deocamdată închisă pentru camioane, a scris el pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Anterior, Ministerul rus al Transporturilor precizase că cele două benzi neavariate ar putea fi folosite în continuare.

Operatorul serviciului de transport feroviar de pasageri din Crimeea, compania Grand Service Express, a anunţat că primele două trenuri au plecat din oraşele Simferopol şi Sevastopol din peninsulă către Moscova şi Sankt Petersburg.

O explozie puternică a lovit podul astăzi dimineaţa devreme, obstrucţionând o importantă rută de aprovizionare a trupelor ruseşti. Cel puţin trei persoane au murit, au declarat oficiali ruşi.

Imaginile de după explozie arată o bandă rutieră distrusă şi piese de maşini care plutesc în apa de dedesubt, precum şi mai multe vagoane incendiate ale unui tren de marfă care ar fi transportat motorină.

Cauza exactă a exploziei rămâne necunoscută. Până acum, Rusia a declarat că un camion a explodat, fără a stabili vreo responsabilitate. Numeroşi oficiali ucraineni s-au bucurat de acest incident, dar nu au declarat încă în mod categoric că este vorba de un atac.

Secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, Olexi Danilov, a postat imagini cu structura în flăcări alături şi Marilyn Monroe cântându-i preşedintelui american John F. Kennedy "La mulţi ani, domnule preşedinte", în 1962.

Videoclipul lui Danilov a fost distribuit pe scară largă pe reţelele de socializare, mulţi comentând că era nevoie de un cadou special pentru ziua de naştere a lui Putin, care a împlinit vineri 70 de ani.

Podul are o importanţă extrem de simbolică pentru Rusia, deoarece leagă Rusia continentală de Crimeea. A fost inaugurat cu multă fanfară de Putin însuşi în 2018.

Opinia Cititorului ( 21 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.10.2022, 23:29)
Ukraina v a fii stearsa de pe harta Europei... Urmeaza adevaratul raboi adica Iadul pentru ukraineni...
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 00:09)
  Pana la ultimul mujic:-)
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 07:41)
  Poate cu matura ca arme nu pre au , si-s ruginite .
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de antonim în data de 09.10.2022, 09:18)
  Par dispuși să meargă în iad ca niște cavaleri, după voi.
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 12:24)
  Bătălia în care un general rus a trimis 11.000 de soldați români la moarte
  Turtucaia, Cotul Donului sau Flămânda sunt nume de locuri ale unora dintre cele mai mari dezastre militare pe care armata română le-a suferit, de-a lungul timpului. Alături de aceste nume își merită locul pe această tristă listă și bătălia de la Oarba de Mureș, în cel de-al doilea război mondial.
  Deși mai puțin cunoscut publicului larg, evenimentul a șocat, în primul rând, prin faptul că putea să fie evitat atât de ușor.
  La Oarba de Mureș, soldații români au fost practic sacrificați cu bună știință, aflându-se sub comandă străină, ceea ce face ca evenimentul să fie cu atât mai întunecat.
  Contextul bătăliei de la Oarba de Mureș și situația frontului după 23 august 1944
  La 23 august 1944, România va ieși din alianța cu Germania și se va alătura Aliaților, într-un act destul de contestat astăzi. Motivațiile acestuia își au originea în dezastrul provocat de ruperea frontului la Cotul Donului, urmat de înaintarea inexorabilă a sovieticilor, trupele germano-române neputând să mai opună o rezistență efectivă.
  Cert este că ruperea alianței cu Germania din partea României a dus la scurtarea războiului cu luni de zile, slăbind considerabil capacitatea în această zona a frontului.
  Deși teoretic România era aliată U.R.S.S., după 23 august, rușii au tergiversat semnarea încetării ostilităților până în momentul în care au fost siguri de ocuparea întregii țări. De asemenea, comportamentul Armatei Roșii a fost unul deplorabil, sovieticii purtându-se asemenea unor cuceritori, nicidecum a unor aliați.
  Dincolo de jafurile, violurile și crimele care făceau parte din arsenalul lor obișnuit, rușii au luat prizonieri circa 150 de mii de soldați ai armatei române, care se dezarmasera, trimițându-i în U.R.S.S.
  Ulterior, marile unități ale armatei române au fost subordonate sovieticilor, sub comandă Frontului 2 Ucrainean. Este de notorietate faptul că, trupelor române slab echipate și înarmate, rușii le trasau numai cele mai dificile misiuni.
  Începând cu luna septembrie 1944, unitățile române, alături de ruși, au trecut la atacarea germanilor, aflați în retragre, impingandu-i pe aceștia spre frontiera cu Ungaria.
  Dar sovieticii priveau cu neîncredere armata română. Totodată, nu puteau ierta faptul că românii participaseră, în vara lui 1941, la invazia U.R.S.S., alături de germani, pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei, ilegal ocupate de ei un an mai devreme.
  Ca urmare a acestei stări de fapt, mulți ofițeri care se distinseseră în luptă au fost destituiti, fiind înlocuiți cu cadre ale diviziei de trădători Tudor Vladimirescu.
  Desfășurarea luptei și decimarea trupelor române
  Oarba de Mureș este o mică așezare din județul Mureș, care aparține de orașul Iernut. În a două jumătate a lunii septembrie și primele zile ale lui octombrie 1944, luptele ajunseseră în această zonă. Aici, elemente ale diviziei 8 Cavalerie SS germane avuseseră timp să construiască un element defensiv redutabil, pe creasta dealului Sangeorgiu. Trupele române, compuse din diviziile 9 și 11 Infanterie din această zona aparțineau Corpului 6 Armată, care se subordona generalului sovietic Serghei Trofimenco.
  Românii depășeau mult numeric divizia germană, dar erau slab echipați, iar poziția tactică îi avantaja pe aceștia din urmă.
  Comandanții români au propus o depășire pe flancuri a pozițiilor inamice, înspre Turda și Mureș, pentru ca ulterior,germanii să fie înconjurați și forțați să se predea. Era cea mai bună decizie strategică care se putea lua, și după toate probabilitățile ar fi avut șanse de reușită, cu pierderi umane minime.
  Propunerile ofițerilor români au fost respinse de comandamentul sovietic, în special de generalul Trofimenco. Acesta manifesta o fățișă neîncredere în armata română. Există, de asemenea, voci care susțin că ordinul de a trece Mureșul și de a ataca frontal pozițiile germane ar fi avut în spate și decizia rușilor de a slăbi capacitatea de luptă a armatei române.
  La decizia comandantului sovietic Serghei Trofimenco, românii au fost trimiși să treacă Mureșul fără aparat logistic și în lipsa unui pod. Ulterior, aceștia erau nevoiți să atace pozițiile germane aflate pe dealurile abrupte. Armata română era la propriu, carne de tun pentru pozițiile germane.
  Între 22 și 25 septembrie trupele române au executat o serie de asalturi frontale succesive asupra dealurilor fortificate de la Oarba de Mureș, pe un front de numai 400 de metri, pierderile fiind halucinante, aproximativ 11 mii de soldați pierzându-și viața în aceste atacuri sinucigașe.
  După șapte asemenea asalturi frontale nereușite, a fost, în cele din urmă, adoptată soluția oferită de români, aceea de a flanca inamicul. Luptele vor continua până în jurul datei de 6 octombrie 1944, germanii fiind, în final, nevoiți să se retragă.
  Controversata decizie a generalului sovietic de a ataca frontal
  În legătură cu lupta de la Oarbă de Mureș au existat foarte multe controverse. În perioada comunistă, au existat foarte puține lucrări care să trateze subiectul, deoarece acesta putea leza relațiile cu „marele prieten de la răsărit”. Astfel, această bătălie a fost tratată ca un element secundar al campaniei de eliberare a Ardealului.
  Îndreptățit, se pune întrebarea de ce generalul Trofimenco a luat decizia nefastă de a trimite trupele române într-un atac frontal. În legătură cu aces lucru există mai multe variante.
  În primul rând trebuie să ținem cont de gândirea militară sovietică, pe care o vedem și astăzi, în contextul războiului din Ucraina. Adevărul este simplu, comandanții ruși nu au fost învățați că trebuie să-și minimalizeze pierderile, viețile soldaților neavând valoare pentru ei.
  Există apoi părerea conform căreia rușii nu aveau nici un interes de a menaja trupele române, folosindu-le doar pentru a-și menaja propria armata.
  Mai există și o a treia varianta, poate cea mai întunecată. Ne referim aici la acele voci care susțin că trimiterea diviziilor 9 și 11 Infanterie într-o misiune atât de dificilă a fost un act voit a provoca pierderi cât mai grele capacității militare române.
  Motivațiile unui asemenea gest criminal ar varia de la răzbunare pentru comportamentul armatei române în Rusia, până la intenția de a elimina elemente nedorite din armata română.
  O armată română slăbită nu ar mai fi fost capabilă să opună nicio rezistență după instalarea sovieticilor în țară, după război.
  Absolut tulburătoare este mărturia unui supraviețuitor al bătăliei oferită intrr-un interviu aflat în Arhiva de istorie orală a Radio România.
  „În vara anului 1965 sau ´66 eram la mare, la Eforie. Şi acolo a venit un neamţ cu mâna rănită, se vedea că a fost rănit şi la picior. Şi eu l-am întrebat: „Unde ai fost rănit?” Zice: „La voi, la Oarba de Mureş.” Era locotenent. Ştia puţin româneşte. M-a întreabat: „Unde trăgeai tu? Unde aveai obiectivul?”
  Zic: „La Fabrica de Cărămidă.” Şi îmi spunea: „Scumpul meu inamic, eu chiar la Fabrica de Cărămidă aveam punctul de comandă, chiar acolo!” A fost o coincidenţă de unu la un milion ca să te întâlneşti cu fostul tău inamic.
  Şi am discutat numai despre problema războiului şi de Oarba de Mureş. Şi mi-a spus:
  „N-am crezut că voi, românii, sunteţi aşa de proşti, aşa de înguşti ca să atacaţi aceste dealuri, să treceţi Mureşul, care acolo e repede, să atacaţi aceste dealuri când aveaţi posibilitatea să atacaţi prin flanc, fie mai jos, fie mai sus. Nu v-am înţeles niciodată pentru că ne era milă cum vă omoram ostaşii. Nouă ni se făcuse milă… Voi aveaţi circa trei divizii în sectorul ăla şi noi aveam două sau trei batalioane. Aşa de subţire era apărarea noastră, însă dotată cu armament de mare eficienţă. Ne era nouă milă cum aţi trimis voi ostaşii la moarte şi n-am înţeles niciodată …”
  Eu i-am spus de ordinul generalului sovietic. Şi locotenteul neamţ mi-a zis: „Acum am înţeles că ce-au făcut sovieticii la Katyn cu polonezii, au făcut cu ostaşii voştri (la Oarba de Mureş). V-au omorât ostaşii voştri la Oarba de Mureş, că n-aveau cum să vă cureţe armata…”.
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 17:27)
  Ok
2. fără titlu
(mesaj trimis de antonim în data de 09.10.2022, 09:51)
hahahaha
Propaganda sovietică vorbește despre o explozie. Verificați și voi că podul a terci în două locuri. Au fost două rachete. :)))
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 11:52)
  Nu a fost nicio racheta, habarnistule. A fost un camion care a detonat si a distrus placile care apoi s-au prabusit sub propria greutate.
  A fost un atentat terorist in urma caruia au murit trei civili. Sarmanul sofer rus al camionului care nici nu stia ce transporta. Si doi civili care conduceau pe banda a doua intr-o masina mica. Asta este statul terorist ucrainian, adulator de Bandera si autor a peste 10 000 de crime impotriva civililor rusofoni din Donbas in perioada 2014-2021, potrivit raporturilor ONU.
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 12:01)
  Cum sa nu stie soferul ce transporta doar a fost si controlat la intrarea pe pod.
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de antonim în data de 09.10.2022, 12:25)
  Podul are doua porțiuni prăvălite. Un pic habarnist?
  2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 12:49)
  Controlul despre care vorbesti se face automat (adica treci printr-o poarta) si nu manual, cu operator, ca la vama. Iar asta ne arata ca explozibilul montat in acea cisterna este foarte avansat, capabil sa treaca testele automatice anti-explozie. Deci este evident un stat care are la dispozitie explozibil si mecanisme foarte discrete.
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 12:52)
  Daca ai vazut amploarea exploziei atunci intelegi foarte bine cum socul propagat orizontal, prin placa, a putut sa o disloce. Sper ca intelegi foarte foarte bine faptul ca pe imaginile de pe camerele de supraveghere nu se vede nicio racheta, doar luminile farurilor si ale becurilor podului. Calmeaza-te, bea niste ceai de tei. Nu au fost rachete, nici submarine (pentru ca pilonii sunt intacti). A fost un camion cu combustibil si un explozibil foarte puternic controlat probabil prin satelit.
  2.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 13:02)
  Nu a fost nicio racheta. Cauta filmele distribuite de rusi de pe camerele de supraveghere ale podului. Sunt imagini de deasupra caii de rulare, din diferite unghiuri, dar si de sub calea de rulare, de pe piloni. Nicio racheta.
  2.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de antonim în data de 09.10.2022, 14:42)
  Pe înregistrările rușilor se vede ceață, :)
  2.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 15:59)
  A fost una ruseasca hipersonica cu ghidajul defect.
  2.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 16:03)
  Pe filmarile de la stiri aparea camionul oprit, usile remorcii deschise si militari care verificau.
  Pe nici o filmare nu apare o cisterna.
  2.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 17:15)
  Nu se faceau verificari. Ai inteles gresit imaginile, nu erau despre camionul bomba. PBS scrie asta: "The blast occurred even though all vehicles driving across it undergo automatic checks for explosives by state-of-the-art control systems, drawing a stream of critical comments fr om Russian war bloggers."
  2.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.10)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 17:40)
  Era comentariul prezentatorului, sustinea ca sunt imagini cu respectivul camion cand era verificat. Au aratat initial o poza a camionului suspectat apoi o secventa filmata in care era verificat, era acelasi vehicul.
  2.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.10)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 17:56)
  Bai, rusacule, spre deosebire de tine noi nu credem propaganda rusa
  Nu tine varianta camionului.
  Stiu ca este varianta convenabile pentru rusii.
  Soferul nu stia ce este in camion. Serios?
  Dar cand s-a incarcat camionul cu atat de mult explozibil ca era pe teritoriu rusesc?
  Camionul a fost inspectat vizual înainte de a urca pe pod, dar ofiţerul care a efectuat inspecţia nu a găsit nimic suspect, potrivit site-ului rus de ştiri Mash, care a publicat un videoclip în care susţine că vehiculul greu a fost cel care a provocat pagubele când a explodat. Cu toate acestea, monitorizarea nu a inclus raze X.
  Explozia a aruncat obiectele spre interiorul podului, nu spre exteriorul lui.
  Au fost afectate doua tronsoane (deschideri) de pod, nu doar cea pe care era camionul.
  Toate astea duc la ideea ca podul a fost lovit dedesubt in structura de rezistenta
  2.13.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.11)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 17:57)
  Filmul verificarii camionului este disponibil si pe Youtube: ”Russian police inspects truck just before it explodes on Crimea bridge”
  Este oprit si verificat.
  2.14.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.10.2022, 19:02)
  Daca a fost vreo crima a statului ucrainean a fost numnai dupa 2014 cand le-au furat rusii Crimea. Si apoi doua judete au inceput sa nu mai recunoasca guvernul de la Kiev si sa-si delare "independenta" totul finantat de rusi normal. Acolo a fost razboi nedeclarat ca sa zic asa. Au murit si ucrainieni si rusi. Dar totul a inceput de la Rusia. Pana in 2014 a fost pace si ar fi continuat sa fie pace dc nu -si bagau coada rusii.