Traian Băsescu: Aderarea la spaţiul Schengen în acest an rămâne un obiectiv major pentru România

Aderarea la spaţiul Schengen în acest an rămâne un obiectiv major pentru România. Preşedintele Româ-niei a declarat ieri, la întâlnirea anuală cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti: "Vă asigur că suntem la fel de preocupaţi precum toate celelalte state membre de asigurarea securităţii frontierelor Schengen. România şi-a îndeplinit obligaţiile, fapt confirmat şi de numeroasele misiuni de evaluare. România implementează un sistem tehnic de ultimă generaţie de supraveghere a frontierei sale terestre şi, din 5 noiembrie 2010, este conectată la Sistemul de Informaţii Schengen şi gestionează în condiţii de deplină securitate datele primite. Nu există nici cel mai mic indiciu că, odată intrată în spaţiul Schengen, România ar genera riscuri semnificative în privinţa fluxurilor migratorii ilegale".

Preşedintele a mai spus că ţara noastră va continua să ceară aderarea la spaţiul Schengen în baza regulilor instituite de Tratatele Uniunii pentru aderarea la spaţiul Schengen. "Româ-nia nu poate fi tratată de o manieră discriminatorie. Orice altă abordare, orice alte condiţionări, fie că vorbim de justiţie, migraţie, corupţie, ar crea un precedent periculos şi ar avea efecte negative pentru credibilitatea întregii Uniuni Europene, pentru procesul de aprofundare a integrării europene", a declarat Traian Băsescu.

• Germania îşi confirmă veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei

Germania rămâne opusă, pentru moment, aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în interiorul Uniunii Europene (UE), a declarat ieri ministrul german de interne, citat de Agerpres. "Cele două guverne au depus numeroase eforturi pentru a îndeplini condiţiile tehnice de aderare la Schengen. Acest lucru merită să fie lăudat", a declarat Thomas de Maiziere în faţa presei, cu ocazia unei reuniuni informale a miniştrilor de interne şi justiţie din UE desfăşurată la Budapesta. "Paralel, există carenţe şi critici faţă de sistemul judiciar şi în ce priveşte corupţia" din aceste ţări, a adăugat el. În opinia acestuia, este "important să legăm" aspectele tehnice de problemele politice pe care le ridică situaţia sistemului judiciar şi corupţia. "Ulterior, trebuie să luăm o decizie comună", a mai spus ministrul german.

El a reiterat poziţia comună franco-germană, care califică drept "prematură" aderarea Bulgariei şi Româ-niei la spaţiul fără frontiere ce reuneşte 25 de state. Şansele Bucureştiului şi Sofiei de a adera la Schengen în martie 2011 s-au topit ca zăpada la soare după reticenţele exprimate de Franţa şi Germania. Aderarea unei ţări la acest spaţiu trebuie să beneficieze de acordul tuturor ţărilor membre, de aceea reticenţele Germaniei şi Franţei au, practic, puterea unui veto. Ungaria, care deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE, este favorabilă aderării celor două ţări, dacă acestea reuşesc să se conformeze condiţiilor tehnice. Miercuri, ministrul ungar de intene, Sandor Pinter, a anunţat că România înregistrează un avans faţă de vecina ei din sud.

• Un alt obiectiv major al României vizează securitatea energetică

2011 va fi un an al provocărilor majore pentru Uniune, dintre care preşedintele României a amintit: generarea unei creşteri economice interne echilibrate şi durabile, asigurarea stabilităţii zonei euro şi a Uniunii în general prin depăşirea crizei datoriilor suverane, reducerea diferenţei de productivitate a muncii între Uniune şi statele emergente şi tratarea cu seriozitate a efectelor îm-bă-trânirii populaţiei europene.

2011 va fi, de asemenea, anul central-european al Uniunii Europene, având în vedere succesiunea preşedinţiilor ungare şi poloneze. Ambele state se pot baza pe sprijinul României în îndeplinirea obiectivelor propuse, a afirmat preşedintele.

Gestionarea crizei economice şi financiare, implementarea Strategiei Dunării, continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene, reformarea politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, actualizarea politicii europene de vecinătate prin abordarea coerentă şi integrată a cooperării regionale, impulsionarea şi eficientizarea Parteneriatului Estic reprezintă tot atâtea obiective comune ale României, Ungariei şi Poloniei.

Traian Băsescu a mai declarat că un alt obiectiv major al României vizează securitatea energetică, la îndeplinirea căruia vom continua să urmărim diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare. În ultima peri-oadă s-au înregistrat progrese importante atât în ceea ce priveşte coridorul sudic de gaze (din care face parte proiectul Nabucco), cât şi prin semnarea acordului privind înfiinţarea Interconectorului Azerbaidjan-Georgia-România, cu participarea Ungariei.

• Cooperare pragmatică cu Federaţia Rusă

În ce priveşte Federaţia Rusă, preşedintele a spus că ne vom orienta eforturile spre o cooperare pragmatică, cu accent pe investiţii economice şi schimburi comerciale. Relaţia politică trebuie să se bazeze pe respectul reciproc şi pe luarea în considerare a intereselor ambelor ţări.

România va deţine preşedinţia Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră în prima jumătate a anului 2011. "Vom pune accent pe eficienţa şi relevanţa organizaţiei, pe capacitatea de implementare a proiectelor concrete, pe cooperarea economică şi pe valorificarea statutului de observator al Uniunii Europene. 2011 trebuie să fie anul revitalizării Sinergiei Mării Negre prin implicarea Serviciului European de Acţiune Externă în problematica regiunii, inclusiv în implementarea proiectelor Sinergiei.

Acordăm o importanţă deosebită dezvoltării societăţii civile în statele zonei Mării Negre şi reamintim angajamentul României în acest domeniu, prin organizarea anuală a Forumului ONG-urilor la Marea Neagră", a spus Traian Băsescu.

• SUA, partenerul strategic al ţării

"Statele Unite ale Americii rămân partenerul nostru strategic şi principalul aliat în domeniul securităţii", consideră preşedintele României. În prezent, cooperarea pe această linie are ca prim vector proiectul scutului antirachetă, a cărui oportunitate a fost confirmată inclusiv la recentul summit NATO de la Lisabona. Domnia sa a adăugat: "Dorinţa noas-tră este de a finaliza în acest an negocierile bilaterale. Cooperarea politică strânsă şi o relaţie economică solidă, concretizată în schimburi economice intense şi un volum sporit al investiţiilor americane în România, sunt alte obiective prioritare în relaţia noastră cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, vom acţiona pentru întărirea cooperării UE-SUA, în cadrul căreia un rol important este jucat de Consiliul Economic Transatlantic".

Noul concept strategic adoptat de Alianţa Nord-Atlantică la summit-ul din noiembrie 2010 a confirmat corectitudinea viziunii României asupra securităţii, orientând Alianţa spre contracararea noilor tipuri de ameninţări: rachetele balistice, insecuritatea energetică, atacurile informaţionale.

România va continua să participe semnificativ la operaţiunile aliate şi la consolidarea acţiunii politice a NATO prin intermediul parteneriatelor, în primul rând cel cu Uniunea Europeană şi Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic. Şi Federaţia Rusă poate fi un partener important în asigurarea securităţii regionale, consideră Traian Băsescu.

• România nu poate rămâne indiferentă la performanţele economice şi tehnologice ale Chinei, Japoniei sau Indiei

România nu poate rămâne indiferentă la performanţele economice şi tehnologice ale Chinei, Japoniei sau Indiei, a afirmat, ieri, preşedintele Traian Băsescu. Domnia sa a spus: "În timp ce spaţiul euroatlantic încă se confruntă cu cea mai dură criză economică din ultimele decade, suntem martorii unui avânt economic fără precedent pe alte continente, în special în regiunea Asia-Pacific. China, Japonia sau India au uimit lumea prin performanţele lor economice şi tehnologice, iar România nu poate rămâne indiferentă la aceste evoluţii".

Pilonii acţiunii României în Asia vor rămâne relaţiile parteneriale cu China, Japonia şi India şi parteneriatul strategic cu Republica Coreea, cu obiectivul consolidării relaţiilor politice şi amplificării cooperării economice. De asemenea, ţara noastră va continua să participe activ la dialogul instituţional UE-ASEAN şi să contribuie la adoptarea poziţiilor europene asupra unor dosare importante ale continentului, cum a fost cel legat de situaţia din Myanmar, programul nuclear nord-co-reean sau dosarul iranian, în care România susţine fără rezerve aplicarea rezoluţiilor în materie ale Consiliului de Securitate.

Preşedintele a declarat: "O evoluţie îmbucurătoare în 2010 a fost continuarea diversificării şi dezvoltării relaţiilor noastre cu statele din Orientul Mijlociu, atât cu Israelul, partenerul nostru apropiat, cât şi cu statele arabe, parteneri ai noştri tradiţionali. Vom urma aceeaşi linie şi în 2011, concentrându-ne pe cooperarea economică, energetică şi comercială. Suntem interesaţi atât de accesarea resurselor naturale din această regiune, cât şi de promovarea şi implementarea unor proiecte economice majore". O oportunitate în acest sens va fi forumul economic România-Statele Golfului, progra-mat pentru luna martie.

România este preocupată de securitatea acestei regiuni, datorită atât implicaţiilor la nivel global, cât şi a prezenţei relativ numeroase a cetăţenilor români. Preşedintele României a afirmat: "Din acest motiv, vom continua să sprijinim eforturile de rezolvare a dosarelor sensibile ale zonei, în special procesul de pace din Orientul Mijlociu. Vom dezvolta în continuare relaţii reciproc avantajoa-se şi cu ţările africane şi cu cele din America Latină".