EnglishCeea ce se întâmplă acum cu revizuirea Constituţiei reprezintă "un risc de blocare a statului", în opinia preşedintelui Traian Băsescu.
Şeful statului a subliniat, ieri, că singura justificare de revizuire a legii fundamentale era referendumul din 2009.
"Aş privi spre viitorul apropiat. În mâinile CC va fi noua Constituţie a României. Nu preget să menţionez că în momentul de faţă şi-a pierdut rostul de a fi revizuită", a precizat Traian Băsescu, menţionând că astăzi se elaborează o nouă Constituţie, după ce propunerea iniţială de revizuire a fost respinsă, "o Constituţie care începe să nu mai semene a lege a legilor".
"Constituţia nu dă soluţii nici pentru familie, nici pentru referendum, nici pentru multe alte detalii. (...) Nu ştim unde vrem să ajungem exact", a mai spus Băsescu, citat de Mediafax.
Preşedintele ţării a afirmat că proiectul actual al Constituţiei "nu înseamnă simplificarea statului, şi complicarea lui".
Referitor la afirmaţiile şefului statului privind revizuirea Constituţiei, preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR) Augustin Zegrean a spus că instituţia pe care o conduce nu se orientează "după declaraţii", ci "după ştiinţă, după Constituţie, după lege, după alte Constituţii", iar Băsescu poate sesiza Curtea.
• Antonescu: "Nu e blocat statul cu nimic de elementele discutate până acum şi până la capăt în revizuirea Constituţiei"
Preşedintele PNL Crin Antonescu a spus, la rândul său, că Traian Băsescu are "convingerea şi obişnuinţa" de a da mandate Curţii Constituţionale care să se transforme în decizii, cum ar fi cazul proiectului de revizuire.
Liderul PNL a apreciat drept nepotrivite afirmaţiile şefului statului cu ocazia ceremoniei de depunere a jurământului de către trei dintre judecătorii Curţii Constituţionale.
El a apreciat că CC va judeca asupra proiectului de revizuire "în termenii constituţionali" şi va da un verdict în legătură cu care nu are "deloc emoţii".
"Dincolo de această precizare, fără niciun fel de îndoială nu am cum să împărtăşesc părerea domnului Băsescu. Nu e blocat statul cu nimic de elementele discutate până acum şi până la capăt în revizuirea Constituţiei. Dimpotrivă, unul din motivele revizuirii este să preîntâmpinăm situaţii de criză şi chiar de blocaj care au intervenit între instituţii ale statului, aşa cum ştim foarte bine măcar din cei 10 ani de mandat ai domnului Traian Băsescu", a mai afirmat liderul PNL.
Antonescu a mai susţinut că în urma unei astfel de "atitudini" precum cea exprimată luni de preşedintele Traian Băsescu s-a ajuns la revizuirea Constituţiei pentru a nu mai fi lăsate "la bunul plac, la tipul de personalitate, la apucăturile viitorilor preşedinţi aceste lucruri".
"Dacă domnul Băsescu, ca şi domnul Ponta susţin că această Constituţie va fi prea stufoasă nu au dreptate. Ce ştiu eu, în legătură cu premierul Ponta, este că domnia sa a exprimat dorinţa ca ea să nu fie, nu afirmaţia că este. Deocamdată, de altfel, vorbim fără materia primă. Când vom avea măcar proiectul încheiat aici în comisie vom putea să vedem dacă e stufos, dacă nu e stufos, dacă sunt lucruri care nu ar trebui să fie într-o Constituţie", a declarat Antonescu.
• USL: "Pe noua Constituţie, preşedintele nu mai poate refuza un ministru, la remaniere"
USL a agreat ca noua Constituţie să clarifice raporturile dintre preşedinte, pe de o parte, şi Guvern şi Parlament, pe de altă parte, în sensul în care şeful statului să nu mai poată refuza un ministru propus de premier, la remaniere, a precizat, ieri, liderul PNL Crin Antonescu.
"Asta am susţinut cu ocazia diverselor remanieri, de la doamna Norica Nicolai încoace. Asta am susţinut că trebuia să se întâmple şi cu Constituţia în vigoare. Şi dacă asta am susţinut, evident că asta vom pune în Constituţie. De ce? Pentru că nu preşedintele poartă responsabilitatea alegerii ministrului respectiv. El îl numeşte, la propunerea primului-ministru, prin decret prezidenţial, dar decizia de oportunitate, de conţinut, este una pe care şi-o asumă primul-ministru, pentru că premierul poartă responsabilitatea politică - în faţa Parlamentului, nu a preşedintelui - a bunei funcţionări a Guvernului şi Parlamentul e consultat, la rândul său, pentru că premierul când face o propunere pentru un ministru, îl prezintă comisiilor parlamentare de specialitate", a spus Antonescu.
Liderul PNL a arătat că preşedintele constată care este opţiunea premierului şi a Parlamentului şi, în situaţia în care condiţiile de legalitate nu sunt încălcate, numeşte ministrul propus de premier.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi va solicita preşedintelui Senatului Crin Antonescu să invite reprezentanţi ai consiliului la şedinţele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, pe care acesta o conduce, în special când "se discută arhitectura constituţională a Autorităţii Judecătoreşti".
CSM va mai cere să îi fie înaintată actuala formă a propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, care să cuprindă amendamentele propuse şi adoptate în cadrul comisiei, ce nu se regăsesc pe pagina de internet a Senatului, a mai hotărât, cu unanimitate de voturi plenul.
•
Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, ieri, un amendament formulat de senatorul PNL Tudor Chiuariu care stipulează că puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă - de Guvern şi puterea judecătorească - de ÎCCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti.
Articolul 1, alineatul (4), care în Constituţia actuală are următorul cuprins: "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale" a fost modificat, urmând să aibă următorul conţinut: "Statul se organizează potrivit principiilor separaţiei, echilibrului şi cooperării loiale a puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti".
•
• USL a convenit ca articolul privind creanţele statului să figureze în noua Constituţie
USL a agreat, ieri, ca amendamentul votat deja de Comisia de revizuire a Constituţiei prin care creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale să fie introdus în noua Constituţie, stabilind, însă, ca articolul să cuprindă şi adăugirea "în condiţiile legii".
"Referitor la articolul privind creanţele statului, am convenit ca acest articol să fie introdus - e un principiu important, cu precizarea < în condiţiile legii >", a declarat, ieri, după şedinţa conducerii USL, preşedintele Senatului, Crin Antonescu.
El a precizat că, fără această adăugire ("în condiţiile legii", n.r.), articolul respectiv ar crea "riscul" unor interpretări "abuzive", care ar genera probleme de natură "practică".
"Fără această precizare, ar exista riscul unor intrerpretări maximaliste, abuzive, care ar genera probleme de natură practică. Articolul va fi menţinut cu această precizare", a spus Antonescu, citat de Mediafax.
Membrii Comisiei pentru revizuirea Constituţiei au adoptat un amendament al grupurilor parlamentare PNL, susţinut de Tudor Chiuariu, care modifică articolul 44, alineat 1, din Legea fundamentală.
"Dreptul de proprietate, precum şi creanţele împotriva statului, sunt garantate. Creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale", a fost amendamentul adoptat în unanimitate.
Potrivit formei actuale a Constituţiei, "dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate". "Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", se mai arată în Constituţie.
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, înainte de şedinţa USL, că principiul potrivit căruia creanţele împotriva statului au aceleaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale este corect şi poate rămâne în Constituţie, el arătând că este necesar să se facă şi o prioritizare a resurselor existente.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
