TRAIAN BĂSESCU: "România ar trebui să participe la negocierile privind situaţia Transnistriei"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că implicarea României în formatul de negociere în privinţa Transnistriei "ar dinamiza găsirea unei soluţii", reluând ipoteza conform căreia este suficientă doar o scânteie pentru ca precedentul georgian să se repete în această regiune.

Întrebat dacă ar trebui să se schimbe actualul format de negociere în privinţa Transnistriei, preşedintele Traian Băsescu a răspuns că, în mod categoric, trebuie schimbat acest format:

"Categoric da! Eu cred că un format de negociere în care să fie implicată România, Republica Moldova şi Transnistria, care trebuie să fie parte a negocierii: România şi Ucraina sau România şi Federaţia Rusă, care are trupe. Sunt convins că participarea României ar dinamiza găsirea unei soluţii".

Şeful statului a explicat: "Poate că nu e momentul şi nu e cazul, dar trebuie văzut, în 1992, cum a ieşit România din acest mecanism, pentru că a fost acolo. Acum îi văd exact pe cei care n-au ştiut să apere interesele Moldovei în 1992 că spun <>, uitând că, în 1992, ei au scos România de la masa tratativelor".

În 1992, preşedintele Băsescu era membru al Guvernului, ocupând postul de ministru al Transporturilor.

Băsescu a adăugat că, dacă nu este posibil acest format de negociere, se poate imagina un format în care Uniunea Europeană să se implice mult mai puternic şi foarte multe state ies din negociere, fiind suficient ca Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă să fie arbitri în Transnistria.

Actualul format de negociere multilaterală a conflictului din Transnistria presupune din 2005 participarea a şapte actori, fiind vorba de aşa-numita formulă "5 plus 2". Formatul 5+2 include Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori, SUA şi UE ca observatori, plus părţile implicate în conflict: Chişinăul şi Tiraspolul.

Negocierile pentru Transnistria vor continua în actualul lor format 5+2, a anunţat luni seara, la Viena, reprezentantul special al preşedinţiei finlandeze a OSCE, Heikki Talvitie, după reuniunea mediatorilor şi observatorilor în reglementarea trans-nistreană.

Un argument pentru care România nu a fost inclusă în acest format a fost că ea va face parte oricum din Uniunea Europeană.

"Rusia ca unic arbitru nu poate da soluţii, ea vine şi pune pe masă planul Kozak", a apreciat Traian Băsescu, referindu-se la propunerea Moscovei din 2003, făcută în format de negociere 2 plus 1 (Republica Moldova, Transnistria şi Federaţia Rusă), care prevedea federalizarea Republicii Moldova.

Planul a fost respins în ultimul moment de preşedintele Vladimir Voronin. "Principiul este integritatea teritorială a Republicii Moldova", a ţinut să sublineze preşedintele Traian Băsescu.

De altfel, şeful statului a arătat că prudenţa României în ceea ce priveşte situaţia conflictelor îngheţate a fost generată de faptul că tensiunile din Transnistria sunt la fel de mari ca cele din Osetia şi Abhazia şi că lipseşte doar "scânteia" pentru ca precedentul georgian să se repete şi în această regiune.

Preşedintele a pledat pentru accelerarea apropierii Republicii Moldovei de Uniunea Europeană şi a spus că va propune la summitul UE din octombrie includerea acesteia în "pachetul Balcanilor de Vest" şi nu în pachet cu Ucraina, ţară mult mai mare, faţă de care şansele ar fi inegale.

Băsescu a spus că a discutat recent cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi că Republica Moldova vrea să intre în UE.

"Vrem să vedem, într-un document al Uniunii Europene, perspectiva europeană pentru Republica Moldova", a arătat Băsescu.

La finalul Consiliului European extraordinar de la Bruxelles ce a avut loc la 1 septembrie pe tema crizei din Georgia, preşedintele Traian Băasescu preciza că omologul său francez Nicolas Sarkozy a dat asigurări că problema Moldovei va figura pe agenda Consiliului din octombrie şi a adăugat că intervenţia sa din cadrul dezbaterilor s-a referit şi la Transnistria.

Traian Băsescu a explicat: "Preşedintele Sarkozy a asigurat că Moldova va fi punct separat pe ordinea de zi a Consiliului din luna octombrie. Sarcina noastră în perioada următoare este să discutăm cu Chişinăul, să vedem care sunt aspiraţiile lor de la o dezbatere pe tema Moldova, în Consiliul European. Moldova este tratată şi în documentul depus de noi".

Şeful statului preciza atunci că va încerca să vorbească şi cu Vladimir Voronin pe această temă: "A fost o presiune românească şi un ideal aproape la fiecare Consiliu, de când am devenit membrii ai UE, indiferent de temă, revenim la Moldova. Iată că azi a promis preşedintele Sarkozy că problema Moldovei va fi discutată ca punct separat în octombrie, ceea ce implică o cooperare cu Chişinăul, să ştim ce vor ei să se audă în Consiliu. Noi avem obligaţia să ne continuăm pioneratul, mai ales că suntem ţara care susţine de doi ani ca Moldova să fie încadrată în pachetul Balcanii de Vest, deşi are altă poziţie geografică, să nu fie abandonată pentru o eventuală integrare cu Ucraina".

Preşedintele a explicat că a adus în dis-cuţia summitului european problema conflictul îngheţat din Transnistria, subliniind că mecanismele ce au fost create la începutul anilor "90, pentru conflictele îngheţate, n-au făcut decât să conserve conflictele şi în acelaşi timp au dat timp liderilor autonomişti să creeze structuri de stat în aceste enclave, ceea ce pune comunitatea internaţională într-o situaţie foarte dificilă, pentru că aceste enclave şi-au creat instituţii statale, de la preşedinţi aleşi la guverne, poliţie şi armată.

Traian Băsescu a precizat: "Toate mecanismele au fost create în baza unor hotărâri ale Consiliului de Securitate de cele mai multe ori, care au fost mecanisme ineficiente. Cert este că aceste mecanisme au prezervat conflictul şi au dat timp autorităţilor autonomiste să-şi creeze instituţii statale. Trebuie schimbate mecanismele, iar UE poate fi un actor credibil şi în negociere, dar şi în impunerea unor noi soluţii acceptate sau hotărâte în Consiliul de Securitate".

Preşedintele a spus că, din perspectiva Românei, pachetul întreg de conflicte îngheţate este mai uşor de negociat pentru că se poate pleca de la principii consacrate în dreptul internaţional - integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor. Şeful statului a afirmat că toate aceste conflicte au origini diferite, motivaţii diferite, dar fondul rămâne acelaşi şi afectează suveranitatea şi independenţa statelor. "Nu putem găsi un principiu mai sus de aceste criterii care au stat la baza păcii în Europa" a conchis Băsescu.