Tranzacţionarea de criptomonede şi jetoane nefungibile (NFT-uri), tot mai atrăgătoare pentru investitori

Interesul pentru activele digitale construite pe tehnologia blockchain, precum criptomonedele sau jetoanele nefungibile (NFT-uri) a crescut vizibil în ultimii ani în rândul investitorilor, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, un studiu realizat de Fortune Business Insights estimează că piaţa globală de criptomonede va ajunge la o valoare de 1,9 miliarde de dolari americani în 2028, cu o rată de creştere anuală de 11,1% în perioada 2021-2028. În ceea ce priveşte piaţa globală a jetoanelor nefungibile (NFT-uri), un studiu publicat în decembrie 2021 de Global Market Estimates arată că în perioada 2021-2026, rata medie de creştere va atinge 185%.

Investiţiile în criptomonede şi jetoane nefungibile sunt un trend în creştere şi în România, iar unul dintre cele mai importante subiecte dezbătute frecvent este legat de tratamentul fiscal al câştigurilor generate în urma investiţiilor.

• Cum se declară veniturile obţinute din criptomonede şi NFT-uri

În ţara noastră, modul în care se declară şi se impozitează câştigul din tranzacţiile cu monedele virtuale a fost introdus în 2019, prin Legea nr. 30/2019, care modifică şi completează, printre altele, Codul Fiscal.

"Veniturile din criptomonede se declară de către persoanele fizice care obţin venituri din astfel de tranzacţii prin declaraţia unică până la data de 25 mai 2022, pentru veniturile obţinute în 2021 din tranzacţiile cu criptomonede. Declaraţia poate fi depusă atât online, prin Spaţiul Privat Virtual sau prin intermediul unui certificat digital pe site-ul pe www.e-guvernare.ro, cât şi în format fizic, la registratură sau prin poştă cu confirmare de primire. Pentru contribuabilii care au rezidenţa fiscală în România, există obligaţia de a declara câştigurile realizate din criptomonede, indiferent de sursa venitului (România sau străinătate). Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câştigurile obţinute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu şi contribuţiei de asigurări sociale (CAS)", a spus Ioana Dragu, Tax Senior Consultant Soter & Partners.

În ceea ce priveşte NFT-urile, există două situaţii care trebuie luate în considerare: "În prima situaţie, în care o persoană este şi creatorul unui jeton nefungibil, aceasta poate realiza venituri din drepturi de autor, care se declară prin Declaraţia unică până la 25 mai 2022 pentru veniturile realizate în 2021. În cea de-a doua situaţie, dacă veniturile sunt obţinute în urma tranzacţionării jetoanelor nefungibile, venitul obţinut trebuie încadrat în categoria de venit în funcţie de esenţa tranzacţiei. Spre exemplu, dacă o persoană este înregistrată ca PFA în scopul de a tranzacţiona în mod recurent jetoane nefungibile, acestea vor fi declarate ca venituri din activitate independentă. În acest caz, aceste venituri vor fi supuse impozitului pe venit, CASS şi CAS", a spus Ioana Dragu, Tax Senior Consultant Soter & Partners.

• Care sunt cotele de impozitare aplicabile

"Pentru câştigurile din tranzacţiile cu transferul de monede virtuale se datorează impozit pe venit în cotă de 10%. Dacă veniturile realizate depăşesc plafonul de 12 salarii minime brute, adică 30.600 RON pentru 2022 sau 27.600 RON pentru 2021, se datorează şi CASS în cotă de 10% pe plafonul anual. Astfel, CASS datorată va fi de 3.060 RON pentru 2022, respectiv 2.760 RON pentru 2021", a spus Ioana Dragu, Tax Senior Consultant Soter & Partners.

În cazul jetoanelor nefungibile, creatorul de conţinut care va obţine drepturi de autor va datora impozit pe venit în cotă de 10% pe venitul impozabil, calculat după aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.

Dacă veniturile realizate depăşesc plafonul de 12 salarii minime brute, vor fi datorate atât CASS, cât şi CAS. În cazul CAS, aceasta se datorează la venitul ales, care nu poate fi mai mic decât salariul minim, adică 7.650 RON pentru 2022 şi 6.900 RON pentru 2021.

• Ce sancţiuni riscă cei care nu declară veniturile obţinute din tranzacţionarea de criptomonede

,,Putem discuta despre plafoane neimpozabile în cazul criptomonedelor. Astfel, în cazul tranzacţiilor cu criptomonede soldate cu un câştig mai mic de 200 RON, Codul Fiscal prevede că acestea sunt neimpozabile, cu condiţia ca venitul anual realizat din astfel de tranzacţii să nu depăşească 600 RON. Peste aceste plafoane apare obligaţia de declarare a veniturilor obţinute. Nedeclararea obligaţiilor fiscale, constituie infracţiune de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani. Mai mult, dacă vorbim de un prejudiciu mai mare de 100.000 EUR, limitele se majorează cu 5 ani, iar dacă avem un prejudiciu de peste 500.000 EUR limitele se majorează cu 7 ani", a adăugat Ioana Dragu, Tax Senior Consultant Soter & Partners.

Aşadar, pe fondul dezvoltării economiei digitale şi al conştientizării de către consumatori a avantajelor deţinerii de bunuri digitale şi a utilizării tehnologiei blockchain în tranzacţiile globale, atât piaţa criptomonedelor, cât şi cea a jetoanelor nefungibile vor înregistra creşteri semnificative, mai ales când în portofoliul de investitori se multiplică numărul companiilor. Doar în ţara noastră, în anul 2021, s-a înregistrat o creştere de 600% a numărului de companii româneşti care au investit în criptomonede şi bunuri digitale, potrivit platformei de administrare a activelor digitale Tradesilvania, se arată în comunicat.