Direcţia Naţională Anticorupţie a prezentat o sinteză a principalelor dosare trimise în instanţă pe parcursul lunii trecute.
Procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Constantin Metehoiu, la data faptelor director al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş din cadrul Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. Bucureşti, pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, în formă continuată şi participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite. În rechizitoriul întocmit se arată că Metehoiu, prevalându-se de funcţia deţinută, ar fi edificat, în cursul anului 2011, folosind resursele societăţii pe care o administra, pe propriul teren aflat pe malul lacului Vidraru, fără autorizaţie, o construcţie metalică pentru deservirea unui ponton plutitor pentru exploatarea ambarcaţiunilor sale în cadrul unor activităţi de agrement pentru turişti.
"Ulterior, în cursul anului 2012, inculpatul ar fi semnat două ordine de plată şi ar fi asigurat decontarea unor facturi către firma executantă a lucrărilor şi cea de proiectare, în condiţiile în care documentele atestau în fals că respectiva construcţie s-ar fi realizat (scriptic) la Barajul Vâlsan, când în realitate fusese realizată la locaţia menţionată mai sus. Pentru una dintre facturi, inculpatul Metehoiu Constantin ar fi determinat două persoane cu atribuţii financiare, aflate în subordinea sa, să acorde vizele de acceptare la plată şi de control financiar preventiv fără ca ele să cunoască faptul că structura era deja executată", arată procurorii anticorupţie.
Potrivit DNA, prin acţiunile realizate de Constantin Metehoiu s-ar fi produs un prejudiciu de 325.879 lei bugetului S.C. Hidroelectrica S.A., sumă cu care această societate s-a constituit parte civilă în cauză.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Argeş, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Un alt dosar soluţionat de DNA cu trimitere în judecată este cel privindu-l pe Iulică Iulian Rizea, fost director în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Teleorman, care este acuzat de luare de mită.
În rechizitoriu, procurorii arată că, în perioada 2014 - 2015, Iulică Iulian Rizea, în calitatea menţionată mai sus, ar fi pretins şi primit de la mai multe persoane sume de bani şi bunuri care nu i s-ar fi cuvenit, în legătură cu îndeplinirea, respectiv urgentarea îndeplinirii atribuţiunilor sale de serviciu.
"Concret, inculpatul ar fi pretins bunurile respective pentru a aproba încheierea unui act adiţional astfel încât un punct de lucru farmaceutic să poată intra în relaţii contractuale cu CAS Teleorman, încheierea, de către CAS Teleorman, a unui act adiţional cu un medic, prin care acesta solicita modificarea programului de lucru la cabinetul său individual, de la 3 la 6 ore pe zi, şi emiterea unei decizii de eliberare a unui dispozitiv medical (proteză auditivă)", menţionează anchetatorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Teleorman cu propunere de a se menţine măsura asigurătorie dispusă în cauză.
Ultimul caz mai important din sinteza DNA este trimiterea către instanţă a acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei de către Emilia Grigore, fost director financiar-contabil al Institutului Clinic Fundeni şi Adrian Pârvulescu, fost şef al Biroului de Achiziţii Publice din cadrul aceluiaşi institut.
În acordurile de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au că inculpaţii de mai sus ar fi oferit unor oameni de afaceri, în mod nelegal, informaţii nedestinate publicităţii, astfel încât aceştia să poată încheia mai multe contracte de echipamente şi produse medicale cu Institutul Clinic Fundeni. Cei doi inculpaţi ar fi oferit informaţiile nedestinate publicităţii atât anterior organizării procedurilor de achiziţie publică, cât şi în timpul derulării acestora, respectiv în perioada iulie 2015 - februarie 2016.
Ulterior, contractele au şi fost încheiate de unitatea medicală cu firmele administrate de persoanele care au beneficiat de informaţiile respective.
Concret, informaţiile nedestinate publicităţii ar fi reprezentat, printre altele, date despre firma concurentă, acordul cadru încheiat de spital cu o firmă concurentă, necesarul de echipamente medicale, planul achiziţii publice al spitalului, etc..
Procurorii arată că documentaţia de atribuire a contractelor ar fi fost întocmită astfel încât să avantajeze anumite firme, pe baza unor specificaţii tehnice pe care Adrian Pârvulescu le-ar fi obţinut de la persoanele care controlau acele societăţi.Urmarea acestor conduite a fost atribuirea contractelor de achiziţie publică către firmele administrate de persoanele respective, ale căror oferte au întrunit condiţiile stipulate în documentaţia de atribuire.
Într-un context similar, în perioada 30 aprilie 2008-30 septembrie 2012, cei doi inculpaţi ar fi beneficiat de plata unor bilete de avion şi excursii în valoare totală de 153.364 lei de la firme ale unor oameni de afaceri. Foloasele ar fi fost primite în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle de serviciu ale celor doi inculpaţi sau în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare acestor îndatoriri (referitoare la organizarea unor proceduri de achiziţie publică prin licitaţie).
Pe parcursul urmăririi penale, în vederea confiscării speciale, s-au instituit măsuri asiguratorii cu privire la această sumă totală consemnată de cei doi inculpaţi într-un cont bancar.
În prezenţa avocaţilor, cei doi inculpaţi au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi sunt de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia. Cei doi ar urma, conform acordului de recunoaştere a vinovăţiei, să fie condamnaţi la 2 ani şi 3 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni. Totodată li se va interzice pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunilor.
Dosarele de urmărire penală privindu-i pe cei doi inculpaţi împreună cu acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise Tribunalului Bucureşti.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2020, 11:33)
pe cănd dr. flutur