Preşedintele american Donald Trump a emis joi un ordin executiv prin care instituie sancţiuni economice împotriva persoanelor implicate în investigaţia pe care Curtea Penală Internaţională, cu sediul la Haga (Olanda) o face cu privire la presupusele crime de război comise de forţele americane în Afganistan, relatează Reuters.
Un oficial de rang înalt al administraţiei Trump a declarat, fără a furniza amănunte, că investigaţia CPI: "este impulsionată de o organizaţie cu integritate dubioasă" şi a spus că şi Rusia are un rol. Informaţia a fost confirmată şi de Casa Albă, care a precizat că sancţiunile vor viza pe oricine va ancheta militari americani sau îi va inculpa "fără consimţământul SUA".
Purtătoarea de cuvânt a preşedintelui a precizat într-un comunicat: "În pofida apelurilor repetate ale SUA şi ale aliaţilor noştri în favoarea unei reforme, Curtea Penală Internaţională nu a făcut nimic pentru a se reforma şi continuă să desfăşoare anchete motivate politic împotriva noastră sau a aliaţilor noştri, printre care şi Israel".
Potrivit France Presse, este vorba despre o ripostă directă la decizia luată de Curtea de la Haga, în luna martie, care a autorizat deschiderea unei anchete pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în pofida opoziţiei administraţiei Trump.
Trump a criticat în mod repetat CPI, cu sediul la Haga, instanţă înfiinţată pentru a judeca crime de război, de genocid şi crime împotriva umanităţii. Curtea are jurisdicţie numai dacă un stat nu doreşte sau este incapabil să judece aceste atrocităţi.
Afganistanul este membru al CPI, deşi autorităţile de la Kabul susţin că orice crime de război trebuie judecate la nivel local. SUA nu au fost niciodată parte a CPI, înfiinţată în 2002. Administraţia Trump a impus deja interdicţii de călătorie şi alte sancţiuni împotriva angajaţilor CPI în urmă cu un an, informează sursa.
CPI a decis să declanşeze o investigaţie după ce ancheta preliminară a procurorilor din 2017 a identificat motive rezonabile pentru a crede că în Afganistan s-au comis crime de război şi că CPI are jurisdicţie.
Oficialul, citat de Reuters, susţine că ancheta CPI ameninţă să încalce suveranitatea SUA şi că deşi ar fi trebuit ca CPI să poată fi trasă la răspundere, "în practică tribunalul este o birocraţie internaţională imposibil de tras la răspundere, ineficientă şi scăpată de sub control care îi ameninţă pe militarii şi ofiţerii de informaţii americani şi ai aliaţilor lor".
Ministrul olandez de externe, Stef Blok, a scris pe Twitter că a fost "foarte deranjat" de poziţia americană, afirmând că naţiunea sa susţine CPI, pe care a descris-o drept "crucială în lupta împotriva impunităţii".
Ordinul îl autorizează pe secretarul de stat Mike Pompeo, în urma consultărilor cu secretarul trezoreriei Steven Mnuchin, să îngheţe bunurile din SUA ale angajaţilor CPI implicaţi în anchetă dar şi pe ale celor care ajută Curtea Penală Internaţională în investigaţii sau să aducă în faţa justiţiei cetăţeni americani, fără consimţământul Statelor Unite.
De asemenea, ordinul îi permite lui Pompeo să interzică intrarea în SUA a persoanelor vizate, precum şi a familiilor lor.
Nici Pompeo, nici secretarul Apărării, Mark Esper, consilierul de securitate naţională Robert O´Brien şi procurorul general William Barr nu au acceptat întrebări din partea reporterilor.
Curtea Penală Internaţională nu a avut nicio reacţie până acum, informează sursa.
Procurorul CPI Fatou Bensouda vrea să ancheteze posibile crime comise între 2003 şi 2014, inclusiv ucideri în masă ale civililor de către talibani, precum şi presupusa tortură a prizonierilor de către autorităţile afgane şi, într-o măsură mai mică, de către forţele SUA şi CIA.
Oficialul citat a mai spus:"Avem motive să credem că există corupţie şi conduită profesională neadecvată la cele mai înalte niveluri ale biroului procurorului CPI, care pun sub semnul întrebării integritatea acestei investigaţii asupra personalului american. Suntem preocupaţi că Rusia este posibil să manipuleze CPI încurajând aceste alegaţii asupra personalului american".