Turismul ar putea fi relansat cu ajutorul tichetelor de vacanţă

Turismul de la noi ar putea fi relansat dacă politicienii vor aproba introducerea tichetelor de vacanţă. Aceasta este concluzia seminarului "Soluţii alternative de protecţie socială-tichete de vacanţă, transport şi sănătate", organizat ieri de Imprimeria Naţională şi Fundaţia Română pentru Promovarea Dezvoltării Comunităţilor Locale. "După ce tichetele de vacanţă vor începe să fie folosite, numărul de turişti va creşte de două ori şi jumătate", a estimat în cadrul dezbaterilor, preşedintele Cartelului Naţional Sindical "Cartel ALFA", Bogdan Hossu. În opinia domniei sale, în contextul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, nu mai trebuie să discutăm doar de salariu, ci de o serie de facilităţi pentru angajaţi. Bogdan Hossu crede că implementarea acestui sistem va constitui un avantaj atît pentru salariaţi, cît şi pentru patroni şi stat. Domnia sa a explicat că tichetele de vacanţă reprezintă un titlu de plată dat în baza legii, care permite achitarea unor cheltuieli diverse, în timpul concediului, cum ar fi: transport, cazare sau activităţi de agrement. Emitenţii acestor titluri sînt ATV-urile (Agenţiile de tichete de Vacanţă), care se vor ocupa de emiterea, producerea, comercializarea şi rambursarea tichetelor în cauză. Pentru ca salariaţii să poată beneficia de aceste avantaje, finanţatorii (angajatori, organizaţii sociale sau colectivităţi locale) trebuie să semneze o convenţie cu un ATV. Dacă finanţatorul este un angajator public sau privat, salariatul trebuie să constituie o depunere de cel puţin 4 luni, care va fi bonificată de finanţator la un nivel cuprins între 25% şi 85%. În cazul în care finanţatorul este o organizaţie socială sau o colectivitate locală, acesta are puteri depline pentru determinarea criteriilor de atribuire în funcţie de priorităţile sociale.

Pentru beneficiar, principalul punct forte este dat de faptul că va avea un buget de vacanţă majorat cu 20% pînă la 80%. Titlurile de plată vor fi uşor de utilizat. Acestea vor avea valori cuprinse între 100.000 şi 500.000 de lei şi vor putea fi cheltuite împreună cu un însoţitor. Potrivit proiectului de lege care va introduce noile tichete, însoţitorul nu se va putea bucura de aceste facilităţi doar dacă nu face parte din familia angajatului.

Bogdan Hossu a specificat că din punct de vedere al finanţatorului, sistemul amintit permite o politică socială inovatoare, orientată în favoarea turismului. Contribuţia angajatorului public sau privat la acumularea salariaţilor este exonerată de sarcini fiscale (impozit pe salariu, taxă de formare etc.). În privinţa organizaţiilor non profit, acestea vor fi exonerate de sarcinile sociale.

Pentru prestator, susţine preşedintele "Cartel ALFA", titlurile vor reprezenta un factor de creştere al cifrei de afaceri.

Bogdan Hossu crede că de noul sistem se vor putea bucura şi autorităţile publice, întrucît titlurile nu vor putea fi folosite decît pe teritoriul ţării noastre. Domnia sa crede că statul va colecta mai multe impozite, datorită dezvoltării industriei turistice. În acest mod vor fi create şi noi locuri de muncă şi va creşte cererea pentru bunurile de consum. Liderul sindical a estimat că, dacă proiectul de lege amintit va fi aprobat, efectele depline ale acestuia vor putea fi simţite începînd cu 1 ianuarie 2006. Atunci, aproximativ 1 milion de persoane îşi vor putea plăti concediile cu tichete de vacanţă.

În cadrul seminarului au existat însă şi voci care s-au împotrivit acestei iniţiative. Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român, Marian Petre Miluţ, s-a arătat foarte pesimist cu privire la tichetele de concediu. "Acest proiect nu va merge" a estimat domnia sa, motivînd că patronii trebuie să dea banii angajaţilor, fără să le fie impus modul în care îi vor cheltui. În replică la iniţiativa Imprimeriei Naţionale de a introduce în următorea perioadă tichetele de transport şi sănătate, Marian Petre Miluţ a apreciat că ţara noastră "se află pe calea tichetării". În viziunea sa, acestă tendinţă seamănă foarte mult cu politica ceauşistă de cartelizare.